Care sunt cele 28 de localităţi afectate de inundaţii din judeţul Galaţi

Dimensiunile dezastrului provocat de inundaţiile din 14 septembrie 2024 încep să prindă contur şi în cifre. Cea mai afectată comună din judeţul Galaţi, potrivit primelor date estimative, este comuna Pechea în care peste 2000 de gospodării au fost inundate. Următoarele două localităţi cu un număr mare de gospodării afectate sunt Costache Negri şi Corod, fiecare cu câte 900 de gospodării afectate, urmate de Slobozia Conachi, Cudalbi şi Corod.
„Din datele trimise de autorităţile locale către Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Galaţi, reiese că în urma inundaţiilor au fost afectate 28 de comune din judeţul Galaţi. Sunt date estimative, urmând ca o situaţie concretă să fie prezentată după ce comisiile de evaluare vor termina munca în teren, iar datele vor fi centralizate”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Iată lista localităţilor afectate şi numărul estimativ de gospodării afectate:
Localitatea/Nr. estimativ de gospodării afectate
1. CUZA VODĂ – 500
2. DRĂGUŞENI – 54
3. SLOBOZIA CONACHI – 750
4. CUDALBI – 700
5. GRIVIŢA – 133
6. COSTACHE NEGRI – 900
7. PECHEA – 2000
8. MĂSTĂCANI – 16
9. BEREŞTI – 56
10. TG.BUJOR – 80
11. CORNI – 185
12. FRUMUŞIŢA – 1
13. SUHURLUI – 91
14. PISCU (VAMEŞ) – 84
15. TUDOR VLADIMIRESCU – 27
16. BĂNEASA – 53
17. FOLTEŞTI – 19
18. VALEA MĂRULUI – 205
19. FÂRŢĂNEŞTI – 72
20. SMULŢI – 14
21. BĂLĂŞEŞTI – 6
22. BĂLĂBĂNEŞTI – 24
23. COROD – 900
24. RĂDEŞTI – 10
25. BEREŞTI MERIA – 16
26. SUCEVENI – 6
27. CAVADINEŞTI – 5
28. JORĂŞTI – 32
Total: 6939.
În plus, în judeţul Galaţi şi în localităţile afectate, au fost inundate şi drumuri naţionale, drumuri judeţene şi comunale, poduri, podeţe, străzi, agenţi economici, obiective culturale, sedii de instituţii, unităţi de învăţământ, fântâni, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, teren arabil, culturi, solarii, sere, drumuri forestiere, drumuri judeţene, cale ferată şi construcţii hidrotehnice.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult