Carte din 1548, în patrimoniul bibliotecii din Buzăuc

Un număr de 17 volume, cel mai vechi fiind tipărit în anul 1548, au intrat recent în colecţia de patrimoniu a Bibliotecii Judeţene “Vasile Voiculescu” din Buzău, reprezentând scrieri româneşti şi străine cu regim special, care pot fi consultate de public doar în anumite condiţii, pentru a preveni deteriorarea lor.

Cartea veche românească de patrimoniu este reprezentată de 15 exemplare din perioada 1743-1825. Se evidenţiază “Legiuirea Caragea” (1818, primul cod de legi al Ţării Româneşti, carte clasată în categoria tezaur) şi “Apostol” (1743, carte de cult religios, tipărită la Episcopia Buzău). Cartea veche străină de patrimoniu este reprezentată de două post-incunabule tipărite la Veneţia, “Elucidarius Poeticus” (1548) şi “Facetie Motti & Burle” (1581), clasate în categoria tezaur.

Cea mai veche carte din colecţie, “Elucidarus Poeticus”, a fost tipărită în anul 1548 şi publicată la Veneţia de editorul Giovanni Andrea Valvassori. Exemplarul este tipărit pe suport de hârtie, în limba latină, este complet şi bine conservat, cu legătura originală. “Pagina de titlu conţine două alegorii şi marca editorială: crucea de Lorena, înălţată peste o inimă împărţită în trei segmente.

Pe copertă se află semnătura olografă a colecţionarului Stelian Cucu, cel de la care Biblioteca Judeţeană Buzău a achiziţionat cartea”, a transmis Biblioteca “Vasile Voiculescu”. Printre cele 17 volume de patrimoniu se mai află: “Evanghelia” (1750), “Psaltire” (1767), “Ceaslov” (1777), “Apostol” (1784), “Jucăria norocului” (1816) şi “Din cuvintele lui Ioan Filosoful” (1825).

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult