Cei mai cunoscuți oameni de afaceri

De ceva timp vă prezentăm afacerile de success din România, mai ales cele din Regiuunea de Sud-Est. Astăzi a venit rândul gălățeanului Cezar Rapotan, care se ocupă de distribuția materialelor de cconstrucții, care ocupă locul 10 în Topul celor mai de succes milionari autohtoni. În 2022 a avut o cifra acumulată de afaceri impresionantă, de 2.950/.772.997 lei. Când spui Cezar Rapotan imediat gândușl te duce la distribuitorul Arabescque, un business ferm care crește an de aan. În 2022 cifra de afaceri a avut un avans de 11 %, până la 2,96 miliarde de lei.
În aceeași perioadă, profitul brut s-a redus însă cu 14 %, până la 167 de milioane de lei. Compania are în portofoliu  magazinele MatHaus, opt la număr, ce comercializează material de construcții și finisaje, instalații termice, sanitare și electrice, produse de bricolaj și mobilă. Rețelei de magazine I se adaugă 23 de depozite Arabesque situate în 20 de orașe, dintre care patru în Capitală. În 2023, firma antrepremorului Cezar Rapotan a deschis la Suceava cea mai mare platformă logistică de vânzare de pe plan local, pe o suprafață de 46.900 de metri pătrați. Investiția făcută în consolidarea prezenței pe plan local include un depozit Arabesque și un magazine MatHaus, cu o suprafață totală construită de aaproximativ 22.000 metri pătrați. De altfel, platforma este cel mai mare proiect dezvoltat de compania cu capital românesc în ultimul an, cu o investiție de 215 de milioane de euro. Anul trecut compania a livrat direct pe șantier un million de tone de mărfuri, iar camioanele sale au parcurs mai bine de 23 milioane de kilometri, potrivit statisticilor distribuitorului. Businessul fondat în 1994 la Galați a ajuns la 38 de centre comerciale Arabesque, dintre care 23 în România și este prezent și în Moldova, Ucraina și Bulgaria. Compania are o flotă proprie de peste 1000 de camioane controlate prin GPS pentru monitorizarea și eficientizarea lucrărilor de produse.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult