Cele mai profitabile băncile din Europa sunt in România ?

Sistemul bancar din România a încheiat primele trei luni ale anului 2024 cu un profit impresionant de aproape 3,8 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai recente comparații la nivel european, efectuate de Profit.ro, evidențiază faptul că băncile românești continuă să fie printre cele mai profitabile din Europa, datorită unor marje nete de dobândă care sunt de două ori mai mari decât media UE.

Performanțe financiare remarcabile

Profitul net al băncilor românești, calculat pe baza indicatorului Return on Assets (ROA), a atins aproximativ 3,76 miliarde de lei, comparativ cu 3,39 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2023 și 3,16 miliarde de lei în ultimul trimestru al anului 2023. Aceasta reprezintă un nou record nominal pentru sistemul bancar din România, deși profitul ajustat cu inflația din al treilea trimestru al anului 2023 (3,73 miliarde de lei) a fost ușor mai ridicat.

Marje nete de dobândă și riscul

Un factor major care contribuie la această profitabilitate ridicată este marja netă de dobândă, care în România este dublă față de media europeană. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc se confruntă și cu provocări, cum ar fi costul ridicat cu riscul și o pondere semnificativă a expunerii pe titluri de stat, aceasta din urmă fiind a doua cea mai mare din Europa.

In mod express am spune, unde sa fie riscul bancii, daca in cazurile de frauda, clientul banci plateste teapa, asta pe langa comisioane de administrare ?

Contextul european

În contextul european, băncile din România se remarcă printr-o performanță financiară robustă. Profitabilitatea ridicată este susținută de o combinație de factori, inclusiv o economie în creștere, o cerere puternică pentru credite și o gestionare eficientă a costurilor. Cu toate acestea, riscurile asociate cu expunerea pe titluri de stat și costurile cu riscul ridicate necesită o gestionare atentă pentru a menține stabilitatea pe termen lung.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult