Ciorba rădăuţeană, prezentată printre cele mai bune 100 de feluri de mâncare din lume 

Gurmanzii din întreaga lume, dar mai ales cei din România au un nou motiv să se bucure de bucătăria românească. ”Ciorba rădăuţeană” a fost din nou recunoscută printre ”Cele mai bune 100 de feluri de mâncare din lume”, de către populara platformă de evaluare a mâncărurilor, TasteAtlas. Este singurul fel de mâncare românesc de pe această listă şi ocupă un onorant loc 33, precizează adevarul.ro. Zilele trecute, ghidul online de călătorie experimentală prin intermediul mâncărurilor tradiţionale a postat pe Instagram lista cu cele 100 de preparate cu următoarea explicaţie: „Noi am intrat în a doua jumătate a anului, voi câte feluri aţi încercat?”.  Tot TasteAtlas a inclus România şi pe lista „Celor mai bune 100 de bucătării din lume” pentru 2023/2024, poziţionând-o pe locul 29, în urma a aproximativ 400.000 de evaluări pentru preparate şi peste 100.000 pentru produse alimentare. Bucătăria românească a înregistrat astfel printre cele mai bune evaluări medii pentru cele mai bine cotate 50 de feluri de mâncare şi produse alimentare. Ciorba rădăuţeană nu este pentru prima dată când este apreciată de către TasteAtlas, platforma ce adună reţete autentice, recenzii ale criticilor culinari şi articole de cercetare despre ingrediente şi mâncăruri populare din întreaga lume. Anul trecut, de asemenea, s-a aflat printre cele mai bune supe / ciorbe din lume, fiind cotată înaintea unor preparate mult mai cunoscute de pe la noi, precum ciorba cu fasole şi afumătură, ciorba de fasole, borşul, borşul de miel – considerate de acelaşi site de mâncare a fi cele mai bune cinci ciorbe / supe româneşti. Reţeta ciorbei rădăuţene a fost înregistrată în reţetarul oficial al Oficiului Judeţean de Turism Suceava în 1982, de către Cornelia Dumitrescu, care a şi devenit între timp Cetăţean de onoare al Municipiului Rădăuţi. Anul trecut, la aflarea veştii că supa ei a fost inclusă în „Top 100 de ciorbe / supe din lume”, bucătăreasa din Rădăuţi Suceava a recunoscut că nu se aştepta ca produsul ei să devină atât de celebru.

Va urma

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult