Consolidarea sistemului bancar din România este inevitabilă, dar viteza acestui proces nu va fi atât de rapidă precum în trecut, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, în cadrul Conferinței anuale BNR-ASE “Perspective privind dezvoltarea sectorului bancar românesc”.
Tetik a subliniat că sistemul bancar din România a fost deja un exemplu de consolidare în ultimii ani, cu participarea activă a mai multor instituții financiare, inclusiv în sectorul de leasing. Totuși, el a remarcat că, în ciuda avantajelor, costul de operare din ce în ce mai mare face ca procesul de consolidare să fie mai complex. Mai mult decât atât, achiziționarea unor bănci mai mici de către cele mai mari prezintă un set de provocări diferite față de perioadele anterioare.
Cu toate acestea, Tetik a indicat că procesul de consolidare va continua în două trepte distincte. Pe de o parte, prin fuziuni între instituții financiare, iar pe de altă parte, prin investiții care să consolideze băncile mai mici și să le transforme în ținte pentru instituțiile financiare mai mari. Totodată, el a menționat că o bancarizare accelerată ar putea servi ca un catalizator pentru consolidare, iar Banca Transilvania își propune să obțină o cotă mai mare din acest proces.
În același context, Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, a evidențiat că, în următorii 3-5 ani, Europa va fi concentrată pe consolidările la nivel național. Aceste consolidări pot fi organice sau inorganice, însă Manea a subliniat că, indiferent de tipul lor, unele acțiuni vor trebui să fie luate de către acționarii implicați.
Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România, a subliniat că există un interes crescut pentru consolidare la nivel european, iar autoritățile de supraveghere și Banca Centrală Europeană susțin acest proces. Totodată, Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, a evidențiat că procesul de consolidare a accelerat și în țara noastră, iar evenimentele din anul precedent sunt doar un exemplu în acest sens.
În concluzie, consolidarea sectorului bancar românesc este inevitabilă, dar necesită un echilibru delicat între o concentrare prea mare, care ar putea restricționa concurența, și o fragmentare excesivă, care ar putea afecta eficiența. Astfel, gestionarea acestui proces reprezintă o provocare pentru toate părțile implicate și necesită o abordare atentă și cooperativă.