Constanța după Iași, Timișoara și Cluj Napoca

După Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, investitorul Iulius lucrează la o dezvoltare complexă în Constanța. Proiectul se bazează pe un parteneriat între investitor și Oil Terminal pe un teren de 38 de hectare situat central, aproape de port și gară. Demersul de investiție începe prin ecologizarea zonei; terenul a găzduit în trecut spații de depozitare a produselor petroliere și a rămas neutilizat în ultimii 10 ani. Proiectul va integra grădini urbane, birouri, zonă de shopping și divertisment, facilități educaționale și culturale, dar și o infrastructură integrată pentru susținerea mobilității și conectivității. Interesele economice și de apărare ale Europei sunt interconectate. Întărirea Constanței ca furnizor de securitate pentru întreaga regiune a Mării Negre continuă prin noi investiții remarcabile într-un mini-oraș din apropierea bazei militare Mihail Kogălniceanu. Odată complet operațional, noul proiect va putea găzdui până la 10.000 de soldați, plus membrii familiei acestora, aproximativ 5.000 până la 7.000 de persoane. Joint-venture-ul de 4 miliarde de Euro dintre Romgaz și OMV care va transforma România în cel mai mare producător de gaze din Europa a primit recent avizul de mediu din partea Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. OMV Petrom se așteaptă să înceapă forajul în 2025 iar estimarea pentru primele livrări de gaze este pentru 2027. Cantitatea care se estimează că va fi extrasă se ridică la 100 de miliarde de metri cubi de gaze (consumul României pe circa nouă ani). Constanța este unul dintre cele mai impresionante huburi de energie din Europa. România este prima ţară de la Marea Neagră cu un cadru de reglementare al energiei eoliene offshore și poate produce până la 76GW per an în acest regim.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult