Costul real al corupției electorale

Sistemul este putred și profund corupt scriu catavencii.ro

1.000 de lei pentru un vot și o diferență de 146 de voturi. Ca să-ți asiguri astfel victoria în alegerile locale trebuie să cumperi mai mult de 146 de voturi, trebuie să-ți scoți la vânzare două din apartamentele pe care nici măcar nu le-ai trecut în declarația de avere.

Cât valorează o primărie de comună în România anului 2024?

Conform legii finanțării partidelor și a campaniei electorale, campania electorală pentru candidatul la primăria unei comune nu poate depăși cinci salarii minime brute pe economie, iar campania electorală pentru lista candidaților la Consiliul Local nu poate depăși valoarea unui salariu minim brut pe economie. În total, primăria unei comune din România nu valorează, în ochii legiuitorilor, mai mult de șase salarii minime brute pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie a anului alegerilor. Adică poți cheltui, legal, pentru a câștiga, legal, primăria unei comune suma de 19.800 de lei. Atât. 3.978,70 euro la cursul valutar de luni, 10 iunie 2024.

Realitatea ne spune, însă, altceva. Costurile reale pentru câștigarea unei comune pot fi mult mai mari. Și nu vorbim aici despre costurile afișelor, ale broșurilor, ale promovării online. Vorbim despre costuri iscate de activități profund ilegale, cum ar fi cumpărarea de voturi.

Practica cumpărării de voturi

Veți spune că așa ceva nu mai există, că așa ceva nu are cum să mai existe într-o țară europeană în anul 2024. Mai ales că țara cu pricina, România, are deja o experiență democratică de 34 de ani. N-ați putea să vă înșelați mai mult.

Practica cumpărării de voturi este, în 2024, mai răspândită decât a fost vreodată. Legiuitorul s-a preocupat ca nu cumva în campania electorală partidele și candidații să ofere pixuri, brichete și găleți inscripționate. Avertizorii de integritate fugăresc mini-caravanele electorale și bombardează birourile electorale de circumscripție cu sesizări meschine, legate de postări electorale după încheierea campaniei sau de oferirea unui tricou inscripționat cu sigla de partid ori cu numele candidatului. Prin spate, însă, la adăpostul întunericului sau chiar în plină lumină, de foarte multe ori, curg șiroaie de bani negri, direct în buzunarele alegătorilor. Bani care distrug firava democrație românească, bani care se sustrag fiscalizării, bani care evită bugetul de stat și, mult mai trist, bani care trebuie recuperați în anii de mandat, eventual cu asupra de măsură.

Costurile reale ale corupției

Gândiți-vă ce înseamnă 100.000 de euro într-o comună în care votează 2.600 de oameni și în care candidatul câștigător obține 1.265 de voturi. 100 de voturi cumpărate cu 1.000 de lei înseamnă 100.000 de lei. Ca să fii sigur de victorie trebuie să-ți securizezi minimum 6-700 de voturi. 6-700.000 de lei, adică 120.000-140.000 de euro. Prețul unui apartament și jumătate, eventual două, în Mamaia Nord.

Față de cei 3.978,70 euro permiși de lege, 140.000 de euro este o sumă enormă. Mai ales că cei 3.978,70 euro, cheltuiți legal, sunt decontați de către stat, din banii contribuabililor. Ceilalți, banii negri, trebuie recuperați cumva. Și nu se recuperează din salariul de primar, care nu este fabulos, la modul absolut.

Un primar de comună câștigă în jur de 80-90.000 de lei anual. Nu i-ar ajunge un mandat pentru a recupera, doar din salariu, presupunând că nu are alte cheltuieli, 100.000 de euro. Și atunci, cum ar putea el să-și recupereze banii ăștia? Smântânind contractele de investiții, cum altfel?

Consecințele pentru comunitate

Într-o comună din România, cu un milion de euro asfaltezi un sat mediu, poate asfaltezi complet două sate mai mici. Să iei de la constructor un comision, ilegal, de 10 sau 20% nu înseamnă decât să-i văduvești pe cei cărora le-ai cumpărat voturile de asfalt pe două-trei străzi/ulițe. Să smântânești un contract de asfaltare într-o comună sau unul de canalizare, un contract pentru rețeaua de apă potabilă sau pentru iluminat public înseamnă, pur și simplu, să-i condamni pe oamenii ăia la înapoiere cel puțin încă patru ani.

Ca să cumperi voturi, într-o comună, cu 100.000 de euro sau mai mult, înseamnă să nu investești în școli, să nu poți asigura întreținerea investițiilor deja făcute, să menții câteva mii de oameni în trecut și în sărăcie.

Un caz concret

Am scris despre o comună reală, dar pe care nu am s-o numesc. Există deja un dosar penal pe tema asta, dosarul penal numărul 459238/ 08.06.2024. Unul dintre sutele de oameni mituiți pentru a-și da votul unui anumit candidat a fost înregistrat lăudându-se cu banii primiți. Înregistrarea și alegătorul corupt au ajuns la poliție, cercetările continuă etc.

V-ați înșela dacă ați crede că este un caz izolat. Nu este. Sunt aproape 3.200 de unități administrative în România și în foarte multe se practică astfel de lucruri la alegerile locale. În orășele mai mici, care poate nici n-ar trebui să aibă acest statut, primarul în funcție dă 2.000 de pachete cu mâncare de Paște, pachete consistente, în valoare de câteva sute de lei. Mai dă 100 de tablete copiilor, cu trei zile înainte de alegeri, pompează cadouri de 1 Iunie și, evident, face să curgă atât de mulți bani negri încât întunecă două secții de votare.

În altă comună, un investitor aflat în conflict cu Primăria, care vrea să-i rezilieze prin instanță un contract de concesiune pe care investitorul l-a încălcat flagrant, cumpără toată comuna, care nu are mai mult de 500 de votanți.

O democrație viciată

Iar lucrurile se petrec în toate județele țării, fără ca nimeni să fie deranjat de asta. Gândiți-vă că „afară“ e și Africa, atunci când mai clamați că vreți o țară ca afară. Deocamdată, cam pe acolo suntem cu democrația noastră profund viciată.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult