Vicepremierul Oana Gheorghiu este vizată de o plângere penală depusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce a declarat public că sistemul pensiilor speciale reprezintă „un fel de Caritas”.
Afirmația, considerată de mulți români drept o descriere realistă a unei inechități evidente, a fost interpretată de CSM ca fiind „incitare la ură de clasă”.
Decizia CSM a stârnit controverse și reacții puternice în spațiul public, fiind văzută ca o încercare de intimidare a unui oficial care a avut curajul să discute deschis despre privilegiile din sistemul de justiție.
–
O metaforă care a deranjat sistemul
Declarația Oanei Gheorghiu a fost făcută în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale, un subiect sensibil într-o țară în care discrepanțele dintre pensiile magistraților și cele ale oamenilor obișnuiți sunt uriașe.
> „Când un sistem funcționează așa încât mulți plătesc, dar doar câțiva câștigă, nu mai este sustenabil. Este, practic, un fel de Caritas din bani publici”, a spus vicepremierul.
Afirmația — o **metaforă economică** frecvent folosită în limbajul public — a fost interpretată de judecătorul **Alin Ene**, membru CSM, ca o „formă pură de incitare la ură de clasă” și un „atac la statul de drept”.
–
CSM sesizează Parchetul pentru „incitare la ură”
> „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, prevăzută de art. 369 din Codul Penal”, se arată în comunicatul oficial.
CSM a cerut totodată reprezentanților puterii executive „să păstreze echilibrul și decența în discursul public” și „să nu submineze respectul față de justiție într-un stat de drept”.
–
Reacții: libertatea de exprimare, pusă la zid
Mai mulți analiști și comentatori consideră că decizia CSM **depășește limitele unei reacții instituționale normale**, transformând o discuție despre echitate într-o chestiune penală.
Criticii atrag atenția că, prin această plângere, **Consiliul riscă să afecteze libertatea de exprimare** și să transmită mesajul că orice opinie despre privilegiile din sistem poate fi sancționată.
„Adevărul incomod a devenit delict. Nu poți vorbi despre nedreptate fără să fii acuzat că instigi la ură”, a comentat un analist economic.
–
Pensii speciale vs. echitate socială
În România, unii magistrați se pensionează cu sume de **peste 20.000–25.000 de lei lunar**, în timp ce pensia medie a unui român rămâne sub **2.500 de lei**.
Guvernul a anunțat în repetate rânduri intenția de a reforma sistemul, dar rezistența din interiorul sistemului judiciar a blocat de mai multe ori orice schimbare substanțială.
Declarația Oanei Gheorghiu a fost percepută de o mare parte a publicului drept o **constatare sinceră** a unei realități economice, nu o instigare.
–
Concluzie: când adevărul devine periculos
Cazul ridică întrebări serioase despre **echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția instituțiilor publice**.
Într-un moment în care societatea cere transparență și corectitudine, reacția CSM pare mai degrabă o **demonstrație de forță**, menită să descurajeze criticile la adresa sistemului de privilegii.
Oana Gheorghiu nu a făcut altceva decât să pună în cuvinte ceea ce mulți români gândesc:
că un stat nu poate fi echitabil atâta vreme cât câțiva trăiesc din contribuția celor mulți.