***
Pe culmi de dor și plin de glorii,
Tresare-n vânt al patriei vestmânt
Sfânt Tricolor, cu lacrimi în istorii,
Cu sânge scris și vis de legământ.
Albastru-i cer de jertfă și de pace,
Ce-n frunte poartă steaua lui,
Roșu-i tumult ce-n inimi încă zace,
Durerea și iubirea neamului.
Iar galbenul, din spice și din soare,
E pâinea-n vatră și-al dreptății glas,
E crinul viu ce-n inimă răsărare
Și-n veacuri n-a dat înapoi un pas.
Și parcă-l văd pe Ștefan din cetate,
Și-un Decebal ce-n stânci e azi de strajă,
Cu tine-n frunte, steag de libertate,
Să nu ne-nfrângă nimeni, nici o vrajă.
Rămâi, drapel, cu neamul tău de pază,
Pe câmp, în carte,în vis și în altar
Căci cât va fi în noi inima trează,
Tu tricolor vei șade veșnic la hotar.