Delegația sud coreeană(portul Busan), din nou la Constanța

O delegație de oameni de afaceri din Busan, Coreea de Sud, a vizitat Portul Constanța pentru a explora oportunitățile de investiții și cooperare economică. Întâlnirea a avut loc în prezența directorului general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Mihai Teodorescu, și a secretarului de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Constantin-Gabriel Bunduc. Delegația coreeană a fost condusă de Byeongseung Lee, consulul onorific al României la Busan.

Memorandum de Înțelegere între Portul Constanța și Portul Busan

Vizita a avut loc în contextul unui Memorandum de Înțelegere semnat anul trecut între Portul Constanța și Portul Busan. Acordul are ca scop promovarea relațiilor armonioase și cooperarea reciproc avantajoasă între cele două porturi. Memorandumul vizează dezvoltarea relațiilor comerciale și utilizarea optimă a capacităților celor două porturi pentru transportul diferitelor tipuri de mărfuri, inclusiv vrac uscat, vrac lichid, mărfuri generale, containerizate și Ro-Ro (Roll-on/Roll-off).

Creșterea traficului de mărfuri între Coreea de Sud și România

În ultimii ani, traficul de mărfuri între Coreea de Sud și România a cunoscut o creștere semnificativă, cu un volum de 3,8 milioane de tone de mărfuri tranzitate prin Portul Constanța în 2023. Cele mai multe mărfuri sunt cereale, însă există și fluxuri importante de echipamente, mașini și produse metalice originare din Coreea de Sud.

Turul Portului Constanța

Delegația coreeană a avut ocazia să facă un tur al Portului Constanța la bordul navei “Anghel Saligny”. Turul a permis reprezentanților să observe infrastructura și facilitățile portuare, precum și potențialul de dezvoltare al portului în contextul unor viitoare investiții sud-coreene.

Această vizită consolidează relațiile economice și comerciale dintre România și Coreea de Sud și deschide noi perspective pentru cooperare în domeniul transporturilor maritime și al logisticii.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult