Astăzi ne plimbăm prin Portul Tomis și trecem pe lângă miniportul pescăresc de sub buza falezei, fără să știm că aici, pe vremuri, a funcționat prima plajă organizată a Constanței (atestată documentar).
La doi pași de Piața Ovidiu, centrul orașului pe atunci și aflată la baza falezei de sub Biserica Armenească (str. Callatis nr. 1, ctitorită în 1880) se afla Plaja Duduia
Acesteia i s-a mai spus, în acele vremuri, Golful Delfinilor sau Golful Pescarilor și a funcționat timp de aproape jumătate de secol, din 1887 și până în 1932.
O legendă spune că numele său vine de la o frumoasă și tristă doamnă din înalta societate, care la începutul secolului XX se plimba singură și tristă pe malul Mării, plângându-și o iubire neîmplinită. Pescarii din zonă nu îi știau numele, așa că îi spuneau Duduia…
Adevărul este un pic diferit. „Duduia” a fost, de fapt, frumoasa și tânăra soție a celui care pe 27 aprilie 1887 a câștigat prin licitație publică dreptul de a administra zona aceea de plajă. Nevasta sa se ocupa în fiecare zi de vânzarea biletelor de intrare pe plajă, închiria cabinele de dezbrăcare pentru femei și bărbați, oferea contra-cost umbrele și șezlonguri (vedeți, nu a descoperit nimeni roata în zilele noastre Tot ea oferea acei galenți (un fel de saboți) cu talpă de lemn care îi fereau pe clienți de pietrele ascuțite și de scoicile tăioase ascunse în nisip. Pentru că da, așa era nisipul pe atunci și tot aveam plajele pline…
Se spune că mulți tineri suspinau în tăcere, fiind amorezați de frumoasa afaceristă, numită de toți Duduia…