DESTINAȚII DE VACANȚĂ? POPLACA

Supărat că  ”Orient Expresul nu trece prin Poplaca”… (”îmi plânge sufletul după inexistența gării la Poplaca și imposibilitatea trecerii Orient Expresului prin Mărginimea Sibiului”), profesorul universitar Puiu Nistoreanu (de la Academia de Studii Economice București), moineștean ne-a trimis câteva rânduri argument pentru a merge la Poplaca. Este posibil ca unii dintre dumneavoastră să cunoască zona Mărginimii Sibiului; zonă etnografică și turistică din județul Sibiu, Transilvania, România.  Este cunoscut că Mărginimea Sibiului este faimoasă pentru peisajele sale pitorești de munte, pădurile dese, arhitectura tradițională cu influență săsească și pentru păstrarea unor elemente culturale specifice. Zona este bogată în tradiții populare, meșteșuguri (cum ar fi olăritul, țesutul și sculptura în lemn), cântec și dans popular.Mărginimea Sibiului are în alcătuirea sa mai multe localități pitorești, tradiționale, cu un interesant amestec de vechi și nou. Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică ce include 18 localități: Rășinari (cea mai mare dintre ele), Poplaca, Gura Râului, Boița, Tălmaciu și Tălmăcel, Sadu, Râu Sadului, Orlat, Poiana Sibiului, Jina, Galeș, Fântânele, Vale, Sibiel, Săliște, Tilișca și Rod. Satul Sibiel, alături de alte 13 localități, a fost declarat – experimental – sat de interes touristic, denumit chiar „sat turistic” (era 16 iulie 1973 / Ordinul Ministrului Turismului nr 744/1973). În anul următor, prin Decretul 225/1974, s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particulare, satele turistice devenind nefuncționale pentru turismul internațional. Dat fiind faptul că o parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural și folcloric ale Oficiului Național de Turism „Carpați”  București și contractate pe piața externă, se realizează  o breșă – prin intermediul unei ordonanțe a fostei puteri politice (cancelaria PCR) – pentru satele Lerești, Rucăr, Sibiel, Murighiol și Crișan. Pentru cei care doresc să petreacă aici mai multe zile de vacanță, în Sibiel există peste 20 echipamente de cazare clasificate, plus posibilitatea de cazare la localnici, în Mărginime existând numeroase pensiuni, case, conace sau cabane. De asemenea zona oferă o diversitate de restaurante, majoritar cu meniuri tradiționale.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult