Drama din Cupa României: Oţelul a condus cu 1-0 şi 2-1, dar a pierdut la loteria penaltiurilor

Finala Cupei României din acest an a fost plină de suspans și momente tensionate, cu Oţelul Galaţi dominând pe parcursul meciului, dar pierzând în cele din urmă la loteria penaltiurilor împotriva echipei Corvinul Hunedoara.

Suporterii fervenți ai celor două echipe, Oţelul şi Corvinul, au colorat orașul Sibiu încă de la primele ore ale zilei, creând un spectacol impresionant atât pe străzile aglomerate, cât și în tribunele stadionului. Meciul a început cu Oţelul exercitând presiune și controlând jocul în jumătatea adversă.

În ciuda dominării inițiale a Oţelului, primul gol a venit în minutul 26, când Rusevic a deschis scorul cu o execuție impecabilă dintr-o lovitură liberă. Euforia a fost însă de scurtă durată pentru Oţelul, deoarece Corvinul a reușit să egaleze în minutul 39, prin atacantul M. Coman.

Partea a doua a meciului a început cu o serie de ocazii de gol pentru ambele echipe, dar scorul a rămas neschimbat până în minutul 55, când Rusevic a transformat un penalty și a adus Oţelul din nou în avantaj.

Cu toate acestea, echipa din Hunedoara nu s-a dat bătută și a reușit să restabilească egalitatea în minutul 75, trimițând meciul în prelungiri.

Chiar și în timpul prelungirilor, ambele echipe au avut oportunități de a marca, dar scorul a rămas blocat la 2-2. A fost nevoie de executarea loviturilor de la 11 metri pentru a decide câștigătoarea Cupei.

În final, loteria penaltiurilor a favorizat echipa Corvinul Hunedoara, care a câștigat trofeul Cupei României cu un scor de 5-4 după penaltiuri, în ciuda eforturilor intense depuse de Oţelul Galaţi.

Astfel, finala dramatică a Cupei României din acest an va rămâne una de neuitat pentru fanii ambelor echipe, marcând o seară de fotbal tensionată și plină de emoție.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult