Expoziție și conferință dedicate poeziei închisorilor comuniste

Luni, 28 octombrie, la ora 17.00, în Spațiul cultural deschis “Daniel Spoerri” din corpul D al Universității “Dunărea de Jos” va avea loc vernisajul expoziției “UniVERSURI carcerale: poezia închisorilor comuniste”. Expoziția aduce în atenția publicului o serie de poezii compuse în memorie de cei închiși în penitenciare și lagăre de muncă în timpul represiunii comuniste, iar apoi transcrise după eliberare și publicate în antologii de lirică de detenție, în reviste, ziare și volume de memorii. Grupate tematic, poeziile expuse sunt mărturie a unui imens patrimoniu de suferință; versurile descriu un univers al constrângerilor fizice în care gândul liber și spiritul triumfă prin creațiile minții. Expoziția cuprinde, de asemenea, fotografii ale acestor poeți ai suferinței, descoperite în dosarele CNSAS. Evenimentul, aflăm de la prof. univ. dr. habil. George Enache, este organizat de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos și Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie Galaţi, cu sprijinul unor cadre didactice de la Facultatea de Inginerie și Facultatea de Arte. Expoziția va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii decembrie 2024. În continuarea vernisajului, de la ora 17.30, va avea loc o conferință cu tema “Recuperarea memoriei victimelor represiunii comuniste din România, prin recursul la istorie și literatura de detenție”. În cadrul acestei conferințe, adresate studenților, profesorilor și tuturor celor interesați de trecutul comunist, vor conferenția trei specialiști recunoscuți pentru studiile lor dedicate problemelor represiunii și reeducării, gestiunii memoriei trecutului comunist și literaturii de detenție. Dragoș Ursu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) va susține prelegerea “Frontul cultural al reeducării de la Aiud. Preocupările intelectuale ale deținuților și “(contra)oferta culturală” a regimului”, Ioana Ursu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) va vorbi despre “Trecutul traumatic și reprezentarea suferințelor secolului XX: Război, Holocaust, Gulag în literatură și arte”, iar Dan Tudorache (Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați) se va referi la “Rezistența prin cultură în spațiul concentraționar comunist”, concentrându-se pe fenomenul poeziei carcerale.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult