Festivalul „Radu Șerban”

Trofeul Festivalului-concurs de muzică ușoară “Radu Șerban”, desfășurat în urmă cu câteva zile la Caracal, a fost câștigat de Dominique Simionescu din Sibiu, iar premiul pentru cea mai bună interpretare a unei piese a lui Radu Șerban a fost adjudecat de Ana Onofrei din Brăila.

Festivalul-concurs de muzică ușoară “Radu Șerban” s-a desfășurat în perioada 6-8 septembrie și a ajuns la ediția a XXIII-a. Evenimentul festiv a adunat pe scena Teatrului Național din Caracal, județul Dolj, numeroși interpreți, iubitori ai muzicii, dovedind încă o dată, prin valoarea concurenților care s-au întrecut pentru obținerea trofeului, că a devenit o rampă de lansare în muzica ușoară românească a tinerilor interpreți. La ediția din acest an, organizatorii au revenit la acompaniamentul live al interpreților, iar muzica a vibrat sub acordurile profesioniste ale orchestrei conduse de compozitorul Viorel Gavrilă.

Printre concurenții ediției din acest an s-a aflat și tânăra Ana Onofrei, elevă a tenorului gălățean Valentin Vasopol, la Școala de muzică “TheoMusic Academy” Galați-Brăila. Aceasta este cunoscută publicului gălățean pentru aparițiile sale pe scenele din orașul nostru, dar și pentru prestația deosebită pe care a avut-o la recitalul susținut în primăvara acestui an la redacția “Vieții libere”, spectacol intitulat sugestiv “Simfonii muzicale la Viața liberă”. Atunci, tânăra solistă ne-a încântat cu vocea ei superbă, interpretând melodia “Rugă pentru părinți” (versuri Adrian Păunescu, muzică Ştefan Hruşcă).

“Premiul Anei e foarte valoros, pentru că este cea mai bună interpretare a unei piese compuse de Radu Șerban. Ana a fost premiată de prestigiosul compozitor Viorel Gavrilă și solistul Daniel Iordăchioaie. Pot doar să spun că a cântat superb cu orchestra lui Viorel Gavrilă”, ne-a declarat tenorul gălățean Valentin Vasopol.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult