Fost șef al Penitenciarului Galați, demis pentru avansuri sexuale

Comisarul-șef Ion Feodorof, fost director al Penitenciarului Galați în urmă cu mai bine de un deceniu, a fost destituit din funcția de comandant al Penitenciarului Tulcea, după ce o subordonată l-a acuzat de presiuni și avansuri sexuale, depunând o serie de înregistrări pe care le-a făcut pe ascuns. Ministrul Justiției a dat ordinul de destituire din funcție înainte ca procurorii să finalizeze ancheta.

Un nou scandal sexual aruncă în aer mitul potrivit căruia avansările sau mutările de persoanal în sistemul public se fac pe criterii strict morale și/sau profesionale. O angajată a Penitenciarului Tulcea și-a reclamat penal șeful, în persoana directorului unității, susținând că acesta i-ar fi cerut favoruri sexuale în repetate rânduri, după ce ea a solicitat si-i fie acordat transferul la Penitenciarul Craiova.

Sesizarea, ajunsă pe masa procurorilor, nu ar fi rămas fără ecou în plan administrativ pentru cel acuzat, comisarul-șef Ion Feodorof, care din 2012 s-a aflat neîntrerupt la conducerea unității de detenție de peste Dunăre. Drept urmare, până la finalizarea anchetei la Parchet, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a semnat zilele trecute ordinul de destituire din funcție a lui Feodorof, care a fost mutat disciplinar pe o funcție inferioară la Penitenciarul Miercurea-Ciuc. La rândul său, subalterna care l-a reclamat a fost mutată, dar nu la Craiova, ci la Penitenciarul Rahova.

Potrivit unor informații făcute publice de presa centrală, Feodorof nu și-ar fi luat în primire noile atribuții, ci s-ar afla momentan în concediu, probabil pentru a-și pregăti procesul pe care l-a intentat Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care a contestat decizia, sau poate chiar pensionarea. Ceea ce nu ar fi deloc exclus, în condițiile în care pe 24 noiembrie a împlinit 55 de ani.

Fost marinar, Feodorov activează în sistemul penitenciar din 1993. A absolvit Academia de Poliție și are la activ patru mandate de director. Primul, la Tulcea, a fost urmat de două interimate, la Penitenciarul Galați și la Mărgineni, după care, în 2012, a revenit în orașul natal.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult