Grâul scade sub 200 euro/tonă

Asta pe când Rapiţa poate fi pariul câştigător pentru sezonul viitor. Pentru prima dată din martie, pe Euronext, grâul din septembrie a căzut sub 200 euro/tonă şi a închis la 196,75 euro/tonă ieri, 22 august 2024. Observatorii pieței atribuie această evoluție a preţului lipsei de competitivitate a grâului european pe piața globală, iar situaţia NU se va schimba în curând. Statele din regiunea Mării Negre domină comerțul mondial, iar exporturile UE de grâu nu au avut un start bun la începutul sezonului 2024/2025. În plus, cursul euro dezavantajează vânzătorii şi descurajează cumpărătorii. Principalele motive pentru scăderea prețurilor UE la cereale sunt: presiunea preţurilor „de război” din zona Mării Negre; raportul euro/dolar; importurile extracomunitare foarte ieftine; Grâu – preţ futures Euronext (22.08.2024) Termen Preţ (euro/tonă) Tendinţă % Septembrie 2024 196,75 -1,25 Decembrie 2024 209,50 -1,06 Martie 2025 216,75 -1,03 Mai 2025 221,25 -0,56 Septembrie 2025 216,75 -0,69 Decembrie 2025 222,00 -0,45 Rusia va exporta mai puţin Campania de recoltare a grâului din Rusia se apropie de final. Până la 20 august, au fost recoltate 78 de milioane de tone de cereale, inclusiv 63 de milioane de tone de grâu, a informat Ministerul Agriculturii din Rusia. Potrivit SovEcon, Rusia se așteptă să exporte 8,2 milioane de tone de grâu în primele două luni ale noului sezon (iulie şi august), în scădere față de 9,8 milioane de tone anul trecut. SovEcon estimează exporturile ruse de grâu pentru sezonul 2024/2025 la 48,8 milioane de tone, comparativ cu 52,4 milioane de tone sezonul trecut. Prețurile de export pentru grâul din Rusia sunt la un minim istoric de 220 USD/tonă (FOB), comparativ cu 252 USD/tonă în aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum raportează analistii Sovceon.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult