Știri pe scurt

Erdogan, presedintele Turciei, a avut un discurs fulminant la adresa partizanatului stramb al ONU, organism prafuit si tinut in viata de Vest pentru a se folosi de el in chestiuni sensibile, cand marile puteri gen USA sau UK sau Franta nu au chef sa isi murdareasca mainile. Preşedintele turc, susţinător declarat al dreptului palestinienilor la rezistenţă, a calificat ONU drept o „structură disfuncţională”. „Valorile pe care Occidentul pretinde că le apără mor, adevărul moare, speranţele umanităţii de a trăi într-o lume mai dreaptă mor una câte una… Pun întrebarea deschis organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului: cei care trăiesc şi mor în Gaza şi în Cisiordania nu sunt fiinţe umane?”, a continuat Erdogan, afirmând că Fâșia Gaza a devenit „cel mai mare cimitir de copii şi femei din lume”. Erdogan a afirmat că peste 41.000 de palestinieni au fost uciși începând din 7 octombrie anul trecut și de când Israelul și-a lansat campania militară din Fâșia Gaza, în timp ce peste 17.000 de copii au fost țintele gloanțelor și bombelor israeliene. * Statistică oficială în Germania și Franța 4% din populația țărilor respective au trecut prin moarte clinică. 15 % dintre persoanele care au suferit un stop cardiac au trecut prin episoade de moarte clinică. Syeven Laureys Centrul de studiu al morții clinice universitatea Liege din Belgia Francoise Lalier Spital Reims, Franța. Teza lui de doctorat asupra morții clinice a entuziasmat cu comunitatea științifică.  La Liege există unul dintre cele mai mari centre științifice de studiu al fenomenului morții clinice. Numai faptul că există atâtea instituții științifice care studiază moartea clinică dovedește importanța și numărul documentărilor științifice despre acest fenomen.Dr Bruce Grayson a creat un chestionar cu întrebări despre diverse senzații și stări umane iar dacă într un restaurant mic punctaj este în mod cert dovada că ai trecut prin moarte clinică. Postulat: dacă ești mort ești mort dacă ești viu ești viu nu poți să fii simultan și mort și viu. Cei care au fost morți trebuiau să rămână morți.* pe titana canotajului o cheamă Elisabeta Lipă Oleniuc (PC.)

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult