ÎNTÂLNIRE PE TEME ECONOMICE: România și Sri Lanka au nevoie de intensificarea activității comerciale pe cale maritimă

Președintele CCIR, Mihai Daraban: România și Sri Lanka au nevoie de intensificarea activității comerciale pe cale maritima. Daraban subliniază că “poziția geografica a celor doua state determina caracterul esențial al cooperării în domeniul naval”

Referindu-se la dinamizarea relațiilor comerciale cu Sri Lanka, președintele CCIR, Mihai Daraban, apreciază faptul că “poziția geografica a celor doua state determina caracterul esențial al cooperării în domeniul naval. Sri Lanka reprezintă un hub pentru comerțul maritim în regiunea Asiei de Sud, un procent de 75% din activitatea portului Colombo fiind reprezentat de trans- shipping. În același timp, Romania, prin Portul Constanta, singurul rămas funcțional la Marea Neagra, este poarta de intrare a mărfurilor către Europa Centrala și de Vest. Este de remarcat faptul că, în momentul de fata, în tara noastră sunt prezente peste 170 de companii srilankeze, pe care le consideram adevărații ambasadori ai acestui stat în Romania, care, împreună cu mediul de afaceri autohton pot aduce un plus valoare economiilor celor doua state”. La rândul sau, ministrul afacerilor externe al Republicii Democrate Socialiste Sri Lanka, Ali Sabry, susține faptul că România, prin deschiderea pe care o are la Marea Neagră, dar și prin prisma faptului că este membru al Uniunii Europene (UE), reprezintă un interes major pentru dezvoltarea economica a statului asiatic.

“Astăzi, relațiile dintre UE și Sri Lanka sunt guvernate de un acord cuprinzător de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea, care a intrat în vigoare în aprilie 1995. Astfel, UE a devenit al doilea partener comercial al Sri Lanka după China și a doua destinație principală de export, absorbind 22,4% din exporturile din Sri Lanka în 2020. În cadrul întâlnirii de astăzi, împreună cu conducerea CCIR am reușit să identificăm oportunități reale de dezvoltare a afacerilor pentru antreprenorii români și srilankezi. Pentru noi, este esențială conexiunea pe care am stabilit-o cu CCIR, cele mai important vector de promovare al mediului de afaceri din România”, a declarat Ali Sabri.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult