Jurnalistul Constantin Cumpănă a încetat din viață – o pierdere imensă pentru jurnalismul românesc

Astăzi, comunitatea jurnalistică românească a aflat cu tristețe vestea trecerii în neființă a jurnalistului de investigație Constantin Cumpănă, cunoscut pentru curajul și dedicarea sa în lupta pentru adevăr. Anunțul a fost făcut de Andrei, fiul regretatului jurnalist, confirmând dispariția unei figuri importante a presei de investigație.

Cunoscut sub numele de Lică de către apropiați, Constantin Cumpănă a fost o voce de referință în investigarea nedreptăților, corupției și abuzurilor de putere. În cariera sa, a acoperit numeroase subiecte sensibile, investigând tragedii de mare amploare, precum cazul navei „Independența” și „Amintiri despre o flotă pierdută”, două lansări de carte din cele mai apreciate, care au contribuit semnificativ la documentarea istoriei maritime românești.

De-a lungul anilor, Constantin Cumpănă s-a confruntat cu multiple provocări, inclusiv un proces intentat de arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, care a cerut despăgubiri de 200.000 de euro pentru defăimare. Cu toate acestea, instanțele au respins acuzațiile, iar Constantin Cumpănă a ieșit triumfător, dovedindu-și integritatea și confirmând impactul său asupra dezvăluirii abuzurilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, a trebuit să se apere împotriva acuzațiilor CNSAS, care l-au acuzat de colaborare cu Securitatea. După ani de procese, justiția i-a făcut dreptate, demonstrând că nu a fost colaborator, consolidându-i astfel reputația de om moral și neclintit în fața presiunilor.

Constantin Cumpănă a fost cunoscut pentru stilul său incisiv și pentru devotamentul său față de jurnalismul de investigație. El critica vehement orice formă de corupție sau abuz, devenind o figură emblematică în lupta pentru dreptate și adevăr. Activ pe rețelele sociale și în media, Lică nu ezita să se exprime deschis asupra problemelor politice și morale ale României.

Constantin Țițineanu, unul dintre apropiații săi, a spus: „Constantin Cumpănă va fi amintit nu doar ca un jurnalist dedicat și un om cu un profund simț al dreptății, dar și ca un luptător pentru adevăr, care nu a renunțat niciodată la convingerile sale, indiferent de provocări. Dumnezeu să-l odihnească!”

Redacția Știri de Dobrogea transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-l ierte, Drum bun drag prieten, cu plecăciune .. (prof . univ. Pompiliu Comsa)

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult