Iohannis: Evaziunea fiscală mai mică de un milion de euro nu va mai fi pedepsită penal, daca se plăteaste prejudiciul, plus 15%

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 10 mai, o lege controversată care modifică abordarea în ceea ce privește pedepsirea evaziunii fiscale în România. Potrivit comunicatului transmis de Administrația Prezidențială, această lege, cunoscută sub denumirea de „legea PSD-PNL”, stabilește că evaziunea fiscală mai mică de un milion de euro nu va mai fi pedepsită penal, cu condiția ca cei implicați să plătească integral prejudiciul, plus o penalizare de 15%.

Decizia de promulgare a legii a fost luată de Președintele Iohannis vineri, semnând un decret corespunzător pentru aceasta. Legea, intitulată „Lege privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, a fost inițiată în decembrie 2023 de premierul PSD, Marcel Ciolacu, și liderul PNL, Nicolae Ciucă.

Principalele modificări aduse de această lege sunt:

1. Mărirea pragului de evaziune: Prin această lege, pragul de evaziune fiscală pentru care se va aplica pedeapsa penală a fost majorat de la 100.000 de euro la un milion de euro.
2. Evaziunea fiscală sub un milion de euro nu se pedepsește penal: Potrivit noilor prevederi, persoanele implicate în evaziune fiscală sub un milion de euro nu vor fi pedepsite penal dacă achită integral prejudiciul și o penalizare de 15%.
3. Proceduri accelerate: Legea prevede proceduri accelerate pentru recuperarea prejudiciilor în termene scurte de timp. Dacă prejudiciul este acoperit în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF sau până la primul termen de judecată, pedeapsa se reduce semnificativ.

Această lege a fost adoptată rapid, în doar două zile, de către Parlament, în preajma Crăciunului din 2023. A fost depusă la Parlament pe 18 decembrie 2023, votată de Senat pe 18 decembrie și de Camera Deputaților pe 19 decembrie.

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către parlamentarii USR și Forța Dreptei, care au considerat că aceasta reprezintă „o invitație pentru încălcarea legii”. Cu toate acestea, sesizarea a fost respinsă de CCR pe 19 martie 2024, care a decis că legea este constituțională.

Această decizie de promulgare a legii a stârnit controverse și dezbateri aprinse în mediul public, iar poziția președintelui Iohannis în această privință a fost supusă criticilor și interpretărilor variate.