Lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează vineri, 24 mai 2024, la ora 12.00, în Aula „Adrian Rădulescu”, lansarea volumelor:

PONTICA 56 (2023), Editura Mega;

SUPPLEMENTUM X (AUX SOURCES DES CONNAISSANCES HISTORIQUES, ÉPIGRAPHIE, TEXTES LITTÉRAIRES ET DOCUMENTS ARCHÉOLOGIQUES ), Revista Pontica 56, Editura Mega (2023);

Gabriel Mircea Talmațchi, MONEDE CELTICE ȘI GETO-DACICE ÎN CONTEXTUL COMUNITĂȚILOR LOCALE DIN NORD-ESTUL TRACIEI (SECOLELE III-I A.CHR.),

Editura Eikon (2023);

Nicolaie Alexandru, CALLATIS, ORAȘ GRECESC ÎN ȚINUTUL GEȚILOR, Editura Mega (2024).

Volumul Pontica 56 (2023) cuprinde un număr de 22 de articole valoroase grupate în

mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (studii referitoare la perioadele

preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (secțiune cuprinzătoare, în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și bizantină timpurie), Epigraphica (publicarea de noi inscripții), Nomismata (analiza unor aspecte legate de istorie monetară romană, bizantină și medievală) și Auxiliaria ((aplicarea metodologiei pluridisciplinare în arheologie și numismatică). De asemenea, sunt de adăugat patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent), iar în final volumul se încheie cu un Index al revistei Pontica dintre anii 2008-2017 (un instrument de lucru foarte util pentru specialiști, studenți și toți cei interesați de istoria Dobrogei). Numărul 56 a fost tipărit în condiții grafice de calitate, într-un tiraj de 250 de exemplare, el urmând să fie disponibil la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date din care aceasta face parte. Acesta a fost publicat la editura Mega din Cluj-Napoca, una dintre cele mai importante edituri din țară pe segmentul publicării de carte științifică.

Revista Pontica 56 se bucură de un nou număr suplimentar, SUPPLEMENTUM X, un

volum dedicat memoriei reputatului profesor, arheolog și epigrafist Alexandru Avram (1956- 2021). Acesta a fost un neobosit cercetător al antichității grecești, puternic legat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța prin numeroase şi constante colaborări științifice, dar şi prin sentimente de prietenie şi prețuire. Volumul, editat de cercetătorii Livia Buzoianu, Vasilica Lungu și Dragoș Hălmagi, cuprinde o evocare dedicată marelui istoric și nu mai puțin de 40 de articole de foarte bună calitate științifică, semnate de 50 de specialiști de excepție din Europa, care l-au cunoscut sau cu care a colaborat de-a lungul timpului. Publicaţia cuprinde un volum imens de informaţii privind variate cercetări ştiinţifice specifice perioadelor grecești și romane, contribuțiile fiind structurate pe mai multe capitole: Historica, Archaeologica, Epigraphica, Amphorica și Nomismata. Supplementum X (revista Pontica 56)

a fost tipărit în condiții grafice de excepție, într-un tiraj de 250 de exemplare, el urmând să fie disponibil la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date din care aceasta face parte. Și acest volum este publicat la aceeași editură prestigioasă din Cluj-Napoca.

Cel de al treilea volum este semnat de cercetătorul habil. Gabriel Mircea Talmațchi și

este intitulat Monede celtice și geto-dacice în contextul comunit ăților locale din nord-estul Traciei (secolele III-I a.Chr.). Apărut la editura Eikon din București, bucurându-se de condiții grafice deosebite, este o sinteză cuprinzătoare a tuturor descoperirilor monetare celtice și geto-dacice din teritoriul istro-pontic cunoscute din bibliografia de specialitate, la care se adaugă un bogat lot de descoperiri inedite, cu acest prilej valorificate după o muncă depusă cu migală în strângerea datelor de interes pe parcursul ultimilor 30 de ani, din surse variate (instituționale, arheologice, întâmplătoare și prin expertize). Interpretarea acestor descoperiri, corelarea celor monetare cu realitățile arheologice și istorice specifice secolelor III-I a.Chr., a condus la identificarea un tablou mai exact privind rolul monedelor celtice și geto-dacice în mediul local tracic, cu precădere a celui aflat pe malul dobrogean al fluviului Dunărea. Direcția și cauzele pătrunderi ilor, zonele cu descoperiri și consecințele impactului asupra comunităților locale reprezintă câteva din aspectele metodologice urmărite etapizat.

Un ultim volum lansat aparține arheologului Nicolaie Alexandru, intitulat Callatis, ora ș

grecesc în ținutul geților, apărut la editura Mega din Cluj-Napoca în anul 2024. Acesta este de fapt o monografie istorică și arheologică a orașului Callatis, unde este prezentat peisajul antic și evoluția geomorfologică a orașului Callatis, perioada precolonială și raportarea așezării la spațiul getic. Istoria orașului este integrată în istoria antică greacă, romană și creștină, din secolul IV a.Chr până în secolul VII p.Chr. Fiind o adevărată istorie a orașului susținută de dosarul arheologic, sunt prezentate: fortificații, elemente de urbanism, edificii publice sau private, zone sacre, necropole, inventare arheologice și descoperiri din teritoriul agricol callatian.

Toate aceste noi apariții editoriale lansate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

din Constanța sperăm foarte curând să se adauge reperelor privind cercetarea de profil a istoriei și arheologiei spațiului danubiano-pontic, atât ca reviste de specialitate cu capitole consacrate, cât și ca monografii propriu-zise, pentru variate epoci istorice și pentru diferite categorii de piese arheologice, epigrafice și monetare. Noile titluri se adresează unui public larg avizat doritor să cunoască istoria și arheologia spațiului danubiano-pontic și nu numai.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult