Manifest pentru salvarea clădirilor monument, la Summitul European al Patrimoniului

Bucureștiul devine Capitala patrimoniului cultural european, prin găzduirea Summitului European al Patrimoniului Cultural (6-8 octombrie), organizat de rețeaua Europa Nostra, sub patronajul Președintelui României și cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii și al Primăriei Generale a Capitalei. În cadrul unui eveniment conex, organizaţiile neguvernamentale şi profesioniştii implicaţi în conservarea patrimoniului cultural cer Statului român să-şi schimbe radical modul de elaborare şi implementare a politicilor publice în domeniu. Cele 70 de organizaţii profesionale în domeniu şi instituţii publice au conturat linii de acțiune imediată, pentru a asigura cu adevărat protejarea şi conservarea patrimoniului cultural din România. Acestea sunt: adoptarea şi implementarea standardelor de calitate de la nivel european pentru toate intervenţiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de investiţii publice sau private; includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul demolării unor clădiri istorice; crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui şi actualiza reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice; iniţierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel naţional; înfiinţarea de şcoli profesionale pentru specialiştii în construcţii de patrimoniu, în colaborare cu actori internaţionali recunoscuţi. În anul 2022, pe lista Ministerului Culturii se aflau aproape 1.000 de construcții care aveau nevoie de intervenția imediată a salvatorilor, iar anul trecut, în Parlament, a fost propus un program național pentru salvarea patrimoniului cultural care prevedea ca în fiecare an să fie finanțate 100 de proiecte de restaurare. Organizațiile implicate în protejarea monumentelor au un mesaj ferm pentru autorități. Și Constanța este un oraș cu un patrimoniu arhitectural bogat, însă mai sunt multe de făcut până când va deveni un oraș în care turismul cultural să ia amploare, au conchis reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului care au organizat, la finele lunii trecute, la Vila Șuțu, conferința ROHAEREDITAS, considerat cel mai amplu program de valorizare a patrimoniului românesc.

Pompiliu Comșa  

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult