Ministrul Mediului vizită la Constanța pentru a aborda problemele inundațiilor și ale plajelor

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a făcut joi o vizită în comuna Amzacea din județul Constanța, unde a discutat cu locuitorii și autoritățile locale despre inundațiile care au afectat zona la sfârșitul săptămânii trecute. Scopul principal al vizitei a fost de a asigura oamenii că nu sunt singuri și că vor primi sprijin din partea Guvernului României și a autorităților locale pentru a-și reconstrui locuințele afectate de inundații. “Sperăm ca la iarnă, cel târziu, toată lumea să doarmă în propria casă,” a declarat Fechet.

Ministrul a subliniat importanța intervenției rapide și a măsurilor preventive, menționând că utilajele Administrației Bazinale Dobrogea Litoral și ale Apelor Române lucrează deja la decolmatarea cursului de apă din zonă. Fechet a atras atenția că o întreținere mai bună a cursurilor de apă și eliminarea obstacolelor, precum podețele care obstrucționează drenajul, ar fi putut reduce pagubele. „Slavă Domnului că nu a murit nimeni, pentru că la inundațiile din 2005, din păcate, și-au pierdut viața mulți oameni”, a subliniat ministrul.

Întâlnire cu reprezentanții industriei de turism și măsuri pentru îmbunătățirea serviciilor pe litoral

Tot joi, Mircea Fechet a participat la Neptun la o întâlnire cu reprezentanții industriei de turism din zona de sud a litoralului, unde au fost discutate problemele legate de modul de atribuire a contractelor de închiriere pentru plaje și prețurile ridicate pentru serviciile de închiriere a șezlongurilor. Ministrul a precizat că turiștii au fost nemulțumiți de calitatea serviciilor și de prețurile practicate pe litoralul românesc în acest sezon estival.

„Încercăm să identificăm împreună cu aceștia care sunt modificările legislative pe care trebuie să le facem pentru ca turiștii să aibă servicii de o calitate mai bună la prețuri mai competitive și mai mici. Acesta este scopul pe care l-a avut această întâlnire,” a explicat Mircea Fechet. El a menționat că se caută soluții pentru a nu mai conta atât de mult prețul de închiriere pentru un sector de plajă, deoarece o competiție acerbă ridică foarte mult valoarea licitației, ceea ce se traduce într-un cost mai mare pentru turiști.

Problema plajelor afectate de eroziune și lucrările de înnisipare

Ministrul Mediului a adus în discuție și problema plajelor afectate de eroziunea costieră și lucrările de înnisipare care au avut loc în timpul sezonului estival, lucru care a creat un disconfort pentru turiști. Fechet a explicat că decizia de a continua lucrările de înnisipare în timpul verii a fost luată din cauza stării avansate de degradare a plajelor și a costurilor ridicate asociate echipamentelor necesare acestui proces.

El a răspuns și la întrebarea legată de apariția unor „gropi” în mare, despre care se spune că ar fi apărut în urma lucrărilor de înnisipare. „Profilul plajei trebuie să fie unul care să aibă o anumită liniaritate. Dacă există astfel de gropi, cum au fost ele numite în mass-media, ele nu sunt în conformitate cu proiectul tehnic în baza căruia acele lucrări sunt recepționate,” a explicat ministrul. El a anunțat că va merge împreună cu o echipă de specialiști de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare GeoEcoMar pentru a verifica personal situația.

Mircea Fechet a subliniat că, în cazul în care sunt descoperite astfel de probleme, acestea trebuie remediate pe cheltuiala constructorului, asigurându-se că proiectul respectă toate standardele tehnice și de siguranță.

Pentru mai multe detalii, puteți citi articolul complet pe Tomis News.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult