Mozaicul mural Geneza de pe fațada Casei de Cultură din Mangalia este cel mai mare din Europa de Sud-Est din perioada comunistă. Aici peste trei milioane de iese au fost aranjate de rtiștii Jules Perahim și Mac Constantinescu. S-au gândit la prezentarea unei imagini optimiste, dar au omis simbolurle vremii, gen secera și ciocanușl, care a stârnit furia comuniștilor, iar aceșia au fost nevoiți să se despartă, să nu mai stea să lucreze împreună. Perahim a fost nevoit să emigreze în Israel, în timp ce Constantinescu a continuat să lucreze sub stricta supraveghere a regimului dictatorial. Pietrele folosite erau colorate, din ceramică și piatră ornamentală. Picturile și gravurile lui Jules Perahim sunt între cele mai importamnte din curentul modernist avangardist continental, lucrările sale fiind expuse astîzi în marile muzee ale Europei și America de Nord, la prețuri fabuloase. Mozaicul de la Mangalia finalizat după unele surse în anul 1963, are 300 mp și este format din piese 2×2 cm.La vrema aceea se pare c-a avut loc și o anchetă oficială cu consecințe reale. Jules a fost nevoit să-și asume toată responsabilitatea. Mac a continuat opera în România. Una dintre operele lui., Jucătoare de tenis, realizată din piatră poaate fi admirată și astăzi în zona hotelului Tomis din Mamaia, Mozaicul de la Mangalia a supravieșțuit și astăzi și continuă să încânte trecătorii mirați de anvergura lui.
Pompiliu Comșa