Numărul studenților internaționali a crescut de la 2 milioane în 2000 la peste 6 milioane în 2018, transformând admiterea la universitățile de top într-o luptă acerbă pentru excelență.

După un an record în 2024, când 154 de elevi români au primit 463 de oferte de admitere la universități prestigioase precum Harvard, Yale și Oxford, interesul pentru universitățile de top a explodat. Pentru 2025, 544 de elevi români se pregătesc să aplice, marcând o creștere impresionantă de 253% față de anul precedent.  Un factor cheie este competitivitatea globală tot mai mare. Numărul studenților internaționali a crescut de la 2 milioane în 2000 la peste 6 milioane în 2018, transformând admiterea la universitățile de top într-o luptă acerbă pentru excelență. Conform datelor de la Upgrade Education, cele mai populare destinații pentru elevii români în 2025 sunt: Uniunea Europeană: 283 de elevi aspiră să studieze la universități precum Bocconi University, University of Amsterdam sau ESADE University; Statele Unite: 101 elevi își propun să fie admiși la Harvard, Yale, Illinois Institute of Technology, Drexel University sau Georgia Institute of Technology; Regatul Unit: 81 de elevi se concentrează pe Oxford și Cambridge, iar alți 79 vizează instituții precum King’s College London. Aceste preferințe reflectă ambițiile elevilor români, poziționând România în fruntea mobilității educaționale din Europa de Est. Aproximativ 7% dintre studenții români studiază în afara țării, comparativ cu media Uniunii Europene de 3,6%. Acest procent este semnificativ mai mare decât în țările vecine din Europa de est, Polonia (1,3%), Ungaria (2,2%) sau Bulgaria (3,8%). Conform datelor UNESCO despre mobilitatea studenților internaționali, numărul studenților români care studiază în afara țării a crescut exponențial în ultimele două decenii. Dacă în anul 2000 aproximativ 12.500 de studenți români studiau în străinătate, în 2016 acest număr a ajuns la 34.320, iar trendul continuă să crească.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult