Desecretizări tardive și comisii fără impact real – un joc electoral în prag de alegeri
Decizia recentă de a desecretiza cheltuielile Administrației Prezidențiale din perioada 2014-2024 și de a înființa o comisie parlamentară de anchetă este, fără îndoială, o măsură binevenită în teorie, dar tardivă și aparent lipsită de impact real.
De ce? Pentru că toate cheltuielile s-au făcut deja, iar aprobarea acestor investigații pare mai degrabă o încercare de a masca lipsa de acțiune din trecut decât o dorință autentică de transparență. Publicul român merita să cunoască aceste informații în timp real, nu la finalul unui mandat controversat.
Un teatru electoral?
Deputați și senatori din toate partidele, de la PSD și PNL până la USR și AUR, au susținut necesitatea anchetelor privind cheltuielile excesive și proiectele imobiliare controversate precum Nordis. Cu toate acestea, discursurile lor abundă în acuzații reciproce, încercând să capitalizăm politic pe seama acestor dezvăluiri.
De exemplu, liderul USR Ionuț Moșteanu l-a acuzat pe Marcel Ciolacu de legături obscure cu grupuri de interese și de finanțarea unor „plimbări de lux”. În aceeași notă, PSD încearcă să se poziționeze ca protector al intereselor publice, deși a aprobat de-a lungul timpului alocări financiare către Administrația Prezidențială fără prea multe întrebări.
Ce ar trebui să investigheze comisia?
Conform mandatului, comisia va analiza:
- Zborurile private și cazările de lux ale președintelui Iohannis;
- Cheltuielile pentru terenuri de golf și renovări costisitoare ale unor vile de protocol;
- Resursele utilizate pentru vacanțe personale, deghizate sub pretextul agendei oficiale.
Totodată, cazul Nordis, care a atras sute de reclamații din partea românilor păgubiți, va fi și el investigat. Însă întrebarea este: de ce acum? Într-un deceniu de plângeri, de ce s-a intervenit abia când scandalul a devenit subiect electoral?
Soluții sau praf în ochi?
Românii sunt sătui de comisii care promit schimbări dar nu produc rezultate. Comisia trebuie să livreze nu doar concluzii, ci și soluții legislative pentru a preveni astfel de abuzuri pe viitor. Totuși, să fim sinceri: șansele ca aceste inițiative să aibă un impact real într-un context electoral sunt minime.
Adevărul este că desecretizarea și anchetele nu pot schimba trecutul. În schimb, ele servesc ca un nou front de luptă între partide, fiecare încercând să își protejeze imaginea și să câștige capital electoral.
În final, cetățenii rămân spectatorii unui joc politic în care transparența și responsabilitatea sunt invocate doar când devin arme electorale. Dezamăgirea este cuvântul de ordine.