Negocierile pentru formarea viitorului Guvern al României avansează cu dificultate. Deși inițial se stabilise ca toate discuțiile și procedurile parlamentare să fie finalizate până în 23 decembrie, majoritatea celor implicați par resemnați, acceptând acum o fereastră de timp după Crăciun pentru finalizarea procesului.
În paralel, se lucrează la Programul de guvernare și la Structura politică a noului executiv. Configurația propusă a ministerelor între partidele implicate este următoarea:
- PSD: 7 ministere (inclusiv funcția de prim-ministru)
- PNL: 4 ministere
- USR: 3 ministere
- UDMR: 2 ministere
Decizii structurale majore
Ministerele avizatoare, Justiția și Finanțele, nu vor aparține aceluiași partid, pentru a menține un echilibru politic și administrativ. În plus, actuala poziție de vicepremieri fără portofoliu va fi eliminată, cu scopul de a simplifica organizarea guvernamentală. Guvernul va funcționa cu un singur prim-ministru ca figură centrală.
Pentru a eficientiza structura administrativă, anumite ministere vor fi comasate:
- Ministerul Familiei va fi absorbit de Ministerul Muncii.
- Ministerul Energiei va deveni parte a Ministerului Economiei.
- Ministerul Digitalizării va continua să funcționeze, dar într-o formă redusă, cu transferul componentei de cercetare la Ministerul Educației.
Cu toate acestea, Ministerul Digitalizării va rămâne un punct de interes pentru PSD, având în vedere gestionarea fondurilor importante din PNRR.
Structura guvernamentală propusă
Conform negocierilor inițiale, configurația ministerelor este următoarea:
- Prim-ministru: PSD
- Ministerul Afacerilor Interne: PNL
- Ministerul Finanțelor: PNL
- Ministerul Transporturilor: PSD
- Ministerul Justiției: USR
- Ministerul Apărării Naționale: PSD
- Ministerul Educației: USR
- Ministerul Culturii: UDMR
- Ministerul Afacerilor Externe: PNL
- Ministerul Economiei: USR
- Ministerul Fondurilor Europene: PSD
- Ministerul Sănătății: PSD
- Ministerul Agriculturii: PSD
- Ministerul Digitalizării: PSD
- Ministerul Mediului: UDMR
- Ministerul Muncii: PSD
- Ministerul Dezvoltării: PNL
Politica văzută ca un joc de influență
Această distribuire a ministerelor reflectă un calcul politic complex, însă criticii susțin că partidele tratează țara ca pe o tarabă, împărțind funcțiile și resursele fără a ține cont de interesele reale ale cetățenilor.
Deși negocierile încă nu s-au încheiat, configurația guvernamentală propusă arată clar prioritățile și compromisurile făcute pentru a satisface fiecare partid. Este evident că structura finală va depinde și de acordurile privind structurile parlamentare și de presiunile interne din fiecare formațiune politică.
Politica este, în esență, arta negocierii, compromisului și reprezentării intereselor diverse. Rareori se bazează exclusiv pe adevăruri obiective, deoarece:
- Interesele divergente: Politicienii reprezintă grupuri și interese diferite, iar adevărul fiecărui grup poate intra în conflict.
- Manipularea și propaganda: Pentru a câștiga putere sau sprijin, liderii politici pot prezenta adevăruri parțiale sau chiar distorsiona realitatea.
- Compromisul inevitabil: În politică, deciziile sunt rareori perfecte; ele sunt rezultatul unor negocieri, nu al adevărurilor absolute.
Ce ar trebui să însemne o coaliție „pro-europeană”?
O alianță pro-europeană ar trebui să se concentreze pe:
- Reforme instituționale reale, care să reducă politizarea administrației și să sporească transparența;
- Investiții în infrastructură și educație, priorități constante ale agendei europene;
- Restructurarea sistemului de sănătate și crearea unor condiții pentru a opri exodul medicilor;
- Implicarea societății civile în procesul decizional, pentru a asigura responsabilitatea politică.
Din păcate, până acum, aceste priorități rămân pe hârtie, iar lupta pentru ministere subminează orice încercare de a construi o guvernare responsabilă și eficientă.