Plăcinta dobrogeană are”Indicație Geografică Protejată”


Plăcinta dobrogeană a devenit oficial un produs recunoscut și înregistrat la nivel european, alăturându-se altor produse cu “Indicație Geografică Protejată”. Această recunoaștere vine ca rezultat al sistemului de indicații geografice din Uniunea Europeană, care ajută consumatorii să identifice și să distingă produsele de calitate, contribuind, de asemenea, la promovarea acestora pe piață.

Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie specific regiunii Dobrogea din sud-estul României și este al unsprezecelea produs românesc recunoscut la nivel european. Acest produs se bucură de o reputație deosebită datorită modului său tradițional de preparare și a istoriei sale îndelungate.

Prepararea plăcintei dobrogeane implică utilizarea unor foi de aluat întinse, umplute cu un amestec de brânză telemea sărată, caș și ouă. Aceste foi umplute sunt rulate, încrețite și aranjate sub formă de spirală în tăvi rotunde. Produsul finit are un gust specific, datorat amestecului de brânză telemea, caș, ouă și iaurt. În secțiune, se pot observa straturile alternante de umplutură de brânză de culoare alb-gălbuie și foi de aluat.

Plăcinta dobrogeană poate fi găsită în trei forme comerciale: coaptă și vândută întreagă sau tăiată în bucăți și cântărită la momentul vânzării; precoaptă și congelată; crudă și congelată.

Aria geografică în care se poate produce plăcinta dobrogeană cu respectarea standardelor IGP este constituită din județele Tulcea și Constanța.

Negocierile pentru obținerea acestei recunoașteri s-au desfășurat în urma unui dialog între România și Bulgaria, cu implicarea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Bulgaria a avut dreptul să folosească denumirea doar la nivel local, într-o regiune din sudul județului Constanța, fără a obține recunoașterea IGP.

În plus față de plăcinta dobrogeană, România mai are alte zece produse alimentare recunoscute la nivel european, dintre care nouă sunt înregistrate în Registrul european al produselor alimentare cu indicație geografică protejată (IGP), iar unul are denumire de origine protejată (DOP). Acestea includ telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, scrumbia de Dunăre afumată, novacul afumat din Țara Bârsei, salamul de Sibiu, magiunul de prune de Topoloveni, cașcavalul de Săveni, salata cu icre de știucă de Tulcea, salata tradițională cu icre de crap și telemeaua de Ibănești.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult