“Planul meu global este Apă – Hrană – Energie” de Klaus Schwab, Ilan Șor

Călin Georgescu, autointitulat „salvator al neamului românesc”, își bazează discursul electoral pe un plan simplu și captivant: „Apă, Hrană, Energie”. Acest „plan de țară”, însă, pare mai degrabă o copie fidelă a agendei promovate de Forumul Economic Mondial (WEF), condus de controversatul Klaus Schwab. Același slogan – „Apă, Hrană, Energie” – este element central în documentele programatice ale globaliștilor, ridicând întrebări serioase despre autenticitatea și intențiile lui Georgescu.

„Apă, Hrană, Energie” – slogan global, promisiune locală

Conceptul propus de Călin Georgescu ca „soluție națională” nu este nou. Forumul Economic Mondial a susținut ani la rând importanța controlului acestor resurse pentru a răspunde provocărilor globale.

Proiectul „Hrană, apă, energie” este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.

În urmă cu doi ani, Ilan Șor a propus elaborarea „Proiect de țară”, formulat pe principiul „hrană, apă, energie” pentru moldoveni. Acesta presupune implementarea unor strategii, în primă fază la nivel local, menite să consolideze domeniul agricol, prin dezvoltarea unei vaste rețele de irigare, asigurarea cetățenilor cu apă potabilă de calitate, precum și garantarea securității energetice, prin identificarea unor surse de alternativă, precum centralele nucleare modulare mici, notează reporteris.ro.

Cu toate acestea, ceea ce în agenda globalistă pare un plan pentru centralizarea puterii, Georgescu îl prezintă ca soluția suveranistă pentru salvarea României.

Această coincidență ridică semne de întrebare:

  • Cine l-a influențat pe Călin Georgescu?
  • Este planul său cu adevărat original sau doar o strategie reambalată pentru a atrage electoratul naționalist?
  • În ce măsură agenda sa ar putea fi folosită pentru implementarea unui control global, sub masca independenței naționale?

Mesajul lui Calin Georgescu, profesorul lui Iohannis, de-a lungul anilor:

  • În 2016, programul „Apă – Hrană – Energie” a fost abandonat rapid după ce acesta nu a fost ales într-o funcție publică.
  • În 2020, Georgescu a schimbat discursul, concentrându-se pe „Pământul Strămoșesc”.
  • În 2024, revine la planul inițial, ceea ce ridică semne de întrebare privind angajamentul său real față de aceste proiecte.

Globalismul și România: un joc dublu?

Criticii, precum Bogdan Vasile, susțin că Georgescu nu este decât un pion în acest sistem globalist. Documentele și inițiativele sale seamănă izbitor de mult cu cele ale WEF sau cu directivele altor organizații internaționale. Dana Budeanu a lansat acuzații similare, asociind planurile lui Georgescu cu cele ale altor figuri controversate, cum ar fi rusofilul Alexander Dugin.

Pe de altă parte, susținătorii săi invocă o strategie de „infiltrare” în sistem, unde liderul aparent adoptă o parte din limbajul globalist pentru a câștiga teren, doar pentru a deturna agenda ulterior.

O Românie între colonizare și suveranitate

Într-un context global din ce în ce mai polarizat, România este prinsă la răscruce. Mulți români văd în Georgescu un lider capabil să scoată țara din sfera de influență a marilor puteri. Dar coincidențele dintre discursurile sale și cele ale WEF rămân greu de ignorat.

Cine este Călin Georgescu? Un suveranist autentic sau doar un alt executant al planurilor globaliste?

Concluzie: Decizia vă aparține

Ca întotdeauna, vă invităm să analizați critic informațiile disponibile și să trageți concluziile. Istoria ne-a arătat că discursurile grandioase ascund uneori intenții mai puțin onorabile. Alegerea liderilor trebuie să se bazeze pe fapte, nu pe promisiuni frumos ambalate.

Bogdan Vasile și alți critici ridică un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat: România are nevoie de salvare, dar salvarea nu vine din planuri copiate, ci din viziuni autentice și curajoase.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult