Primul teatru din Galaţi a împlinit 72 de ani

Pe 01 octombrie 2024, Teatrul „Gulliver” din Galaţi a împlinit 72 de ani. Cu această ocazie specială, reprezentanţii teatrului gălăţean au transmis un comunicat de presă emoţionant, pe care îl redăm integral: “Data de 1 octombrie reprezintă pentru Teatrul „Gulliver” o zi emblematică, marcând începuturile instituţiei şi momentul când a luat fiinţă primul teatru din Galaţi, ce avea să devină, în scurt timp, unul dintre cele mai importante din ţară.
În tot acest răstimp, activitatea Teatrului „Gulliver” s-a remarcat prin prinos de măiestrie artistică, meşteşug scenic şi entuziasm regizoral, oferind publicului, cu fiecare nouă reprezentaţie, un regal teatral desăvârşit. De altfel, toate demersurile artistice ale Teatrului „Gulliver” poartă amprenta noutăţii, a ingeniozităţii şi inventivităţii. Precum un descântec de inspiraţie şi creativitate, ce îşi caută ritmul şi se desăvârşeşte pe frecvenţa unică şi inedită a spectatorului. Astfel, alături de „Gulliver”, spectatorul avid de încântare, mereu dornic de regăsire de sine, cu propriile căutări şi întrebări, reuşeşte, tălmăcind, prin artă şi frumos, să îşi apropie tainele necuprinse ale lumii şi ale sufletului.
Aniversarea a 72 de ani de existenţă punctează această invariabilă cadenţă a desfătării artistice, prin care Teatrul „Gulliver” prilejuieşte publicului noi surprize, proiecte şi iniţiative ce nutresc constant dorinţa de autodepăşire, într-o dinamică paletă a schimbării şi diversităţii. Astfel, „Gulliver” păşeşte, cu paşi siguri şi maximă încredere, spre noi orizonturi, cucerind noi categorii de public, prin diversificarea repertoriului, acum cu spectacole dedicate tinerilor şi adolescenţilor, dar şi întregii familii. Consolidată inclusiv prin schimbarea denumirii instituţiei în Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gulliver”, această nouă poziţionare a teatrului este puternic susţinută de noile producţii, ce se remarcă prin complexitate, prin unicitatea conceptului regizoral, ineditul abordării scenice, precum şi prin cumulul impresionant de elemente de scenografie, mişcare şi tehnici de joc, a schimbării perspectivelor şi reinterpretării temelor tratate, a mesajului şi modelelor educaţionale transmise. Aşadar, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gulliver” continuă să surprindă şi să încânte, prin elementele de inedit şi originalitate prezente în spectacole, prin îmbinarea de mijloace şi tehnici teatrale inovatoare, prin diversificarea activităţii şi repertoriului.
Astăzi, la împlinirea a 72 de ani de activitate, Teatrul „Gulliver” aclamă prin împlinire artistică misiunea de a rămâne aproape de publicul său, proiectând, prin spectacole noi şi impresionante, universul magic – esenţial şi indispensabil – ce completează realitatea cotidiană a fiecăruia. LA MULŢI ANI tuturor celor care au fost şi sunt parte din istoria şi devenirea Teatrului „Gulliver”!”, transmit reprezentanţii Teatrului „Gulliver” Galaţi.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult