Nu au existat schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România, în anul 2023. Țara se confruntă în continuare cu problemele semnificative legate de respectarea drepturilor omului, existând raportări credibile privind fapte de cruzime sau degradante ale guvernului sau în numele guvernului și cu o corupție guvernamentală gravă și larg răspândită, arată Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România. Guvernul a luat măsuri credibile pentru a identifica și pedepsi funcționarii care ar comit abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri aceste acțiuni au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat în continuare o problemă, mai spune documentul. Conflictele de interese, prezente în sistemul judiciar în cazuri de mare anvergură – printre exemple, cazul pensiilor special. În iulie, Curtea Constituțională a decis reducerea pensiilor pentru mai multe categorii de funcționari publici, inclusiv funcționari din justiție, au fost neconstituționale, în ciuda faptului că aceste reduceri ar fi afectat în mod direct pensiile celor care au luat decizii, judecătorii constituționali. În noiembrie, judecătoarea Georgiana Farcas-Hingan de la Curtea de Apel Cluj a denunțat rudele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 de euro (54.050 dolari) în schimbul achitării primarului Cherecheș de acuzațiile de corupție. În ciuda faptului că a fost cea care a făcut denunțul, judecătoarea Fărcaș-Hingan a rămas în continuare în grupul de judecători care au condamnat în cele din urmă primarul pentru corupție, după ce aceasta a susținut că va putea rămâne imparțială.
Anchetele disciplinare, folosite pentru a schimba judecătorii din anumite cazuri. Constituția și legea prevedeau un sistem judiciar independent, iar guvernul a respectat, în general, independența și imparțialitatea justiției. Ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea sistemului judiciar. Societatea civilă și organismele de supraveghere guvernamentale au afirmat că acțiunile disciplinare au fost folosite împotriva judecătorilor sau procurorilor ca represalii politice pentru deciziile lor sau pentru înclinațiile politice percepute. Au existat acuzații credibile potrivit cărora judecătorii au fost îndepărtați din cazuri în așteptarea unor acțiuni disciplinare, iar apoi au fost repartizați din nou atunci când s-a constatat că aceste acțiuni disciplinare nu erau întemeiate, ceea ce sugerează că acțiunile disciplinare au fost folosite în mod greșit pentru a influența ce judecători au fost repartizați la procese sensibile.
Despre modificarea prescripției și decizia CJUE referitoare la aceasta. Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri (în 2018 și 2022) care au modificat calculele privind statutul prescripției, despre care criticii au afirmat că au dus la un număr semnificativ de cazuri în care inculpații nu mai puteau fi trași la răspundere penală. Ca urmare, în cursul anului, instanțele au respins mai multe dosare de corupție la nivel înalt și cazuri de corupție de nivel înalt și abuz de funcție și au anulat mai multe condamnări penale. În luna iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că modificările aduse statutului penal al prescripției a avut un impact asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene și a afirmat că dispozițiile privind prescripția nu ar trebui să conducă la clasări în cauzele penale. ONG-urile și grupurile de supraveghere judiciară au remarcat că acest lucru a avut ca rezultat o practică judiciară inegală și imprevizibilă, cu unii judecători respingând cauze și anulând condamnări pe baza prevederilor constituționale Curții Constituționale, iar alți judecători refuzând să facă acest lucru, pe baza deciziilor Curții Europene decizia Curții Europene.
Corupția și folosirea abuzivă a fondurilor publice, larg răspândite. Transparency International a observat niveluri ridicate de corupție, arată Raportul. Mita a fost percepută ca fiind larg răspândită în sectorul public, în special în sistemul de sănătate, iar mass-media au raportat că în cursul anului Direcția Națională Anticorupție a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate. În luna martie, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare pentru trafic de influență și acceptarea de mită. Arsene a părăsit țara înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești și ar fi plecat în Italia, unde a aștepta să fie extrădat. În luna august, trei explozii la o stație de gaz lichefiat ce funcționa fără autorizație a ucis șase persoane și a rănit peste 50 de alte persoane. Investigațiile jurnalistice au arătat ulterior că benzinăria era deținută de fiul primarului din Caracal. Presa a relatat că benzinăriei i s-a permis să funcționeze, în pofida neregulilor, din cauza corupției și a clientelismului politic. La sfârșitul anului, proprietarii benzinăriei au fost plasați în arest la domiciliu și așteptau procesul.
Cazul inginerului Ursu și Dosarul Revoluției, amintite în raport. Documentul face referire la impunități din câteva cauze celebre având legătură cu regimul comunist. Iată paragrafele respective: În februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a transferat procesul împotriva fostului președinte Ion Iliescu și a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu la Curtea de Apel București, unde se afla în curs de soluționare la sfârșitul anului. Cei doi au fost acuzați de comiterea de crime împotriva umanității în timpul Revoluției române din 1989. În iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o hotărâre definitivă prin care i-a achitat pe foștii ofițeri de Securitate din perioada comunistă Marin Pârvulescu, Vasile Hodiș, și Tudor Postelnicu. Cei trei oficiali fuseseră acuzați de comiterea crime împotriva umanității în 1985, când, potrivit procurorilor, au fost responsabili de arestarea și bătaia disidentului anticomunist Gheorghe Ursu.