Românii din Cernăuți acuză autoritățile ucrainene că îi bat și îi mobilizează în condiții umilitoare pentru a mări efectivele de soldați care luptă pe front împotriva Rusiei.


Situația din Cernăuți devine tot mai tensionată pe măsură ce autoritățile ucrainene continuă mobilizarea populației pentru a crește numărul de soldați în lupta împotriva Rusiei. Într-o înregistrare video difuzată de cotidianul Monitorul de Suceava, surprinsă în satul Mogoșești (Bairachi), din ținutul Herța, se văd mai multe persoane întinse la pământ sau în genunchi, cu cătușe, în timp ce sătenii protestează față de aceste arestări. O femeie din Bairachi relatează că cei patru bărbați încătușați de forțele ucrainene se întorceau de la muncă și nu încercaseră să fugă în România pentru a evita războiul, deși acest lucru a fost pretextul pentru arestarea lor. Unul dintre bărbați a fost eliberat duminică și s-a întors acasă.

La acțiunea de sâmbătă seară, aproximativ 20 de persoane din forțele de recrutare ucrainene au participat, majoritatea fiind îmbrăcați civil, probabil pentru a putea identifica mai ușor persoanele vize.

“Se poartă cu noi, românii, mai rău decât cu un câine. Eu am ajuns prima acolo și unul din băieți era plin de sânge, de cum l-au bătut. L-au șters pe față să nu se vadă că e bătut. Le-au luat telefoanele și nu au mai putut anunța familiile ce s-a întâmplat cu ei. Au spus că au vrut să fugă în România, dar de aici până la graniță sunt mulți kilometri. Dar au spus asta ca să aibă acoperire”, a povestit o femeie din sat.

Localnicii spun că mobilizările sunt frecvente și că mulți bărbați din sat sunt trimiși pe front, uneori fără ca familiile lor să știe de soarta acestora. Incidentul din sâmbătă seara nu este singular, spun ei, și se întâmplă în mai multe sate din regiunea Cernăuți.

Oamenii din regiune sunt neliniștiți de situația actuală și afirmă că astfel de incidente nu sunt izolate și se petrec în multe sate din Cernăuți. Cetățenii romani se simt expuși, iar bărbații sunt luați și trimiși în război, în timp ce cei cu resurse financiare rămân neperturbați.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult