Schimbarea orei, cursa contra cronometru a unui colecţionar de ceasuri

În micul său apartament din München, Germania, Werner Stechbarth are parte de una dintre cele mai aglomerate perioade ale anului. Odată cu trecerea la ora de vară, colecţionarul trebuie să îşi regleze toate cele 366 de ceasuri care îi decorează pereţii locuinţei, relatează AFP. Pensionarul are 76 de ani. La unele modele, afişajul este digital, cu becuri LED, în timp ce la altele un cuc vechi iese pentru a anunţa ora fixată. Aceasta nu se întâmplă în acelaşi moment la toate ceasurile, Werner Stechbarth dorind să evite zgomotul.

Cu toate acestea, este imposibil de ignorat ticăitul produs de sute de ace de ceasornic şi de cuc. Multă vreme bucătar pentru compania aeriană germană Lufthansa, Werner Stechbarth a beneficiat de bilete de avion ieftine pentru a călători prin lume şi a adus cu el, de fiecare dată, câte un ceasornic drept suvenir.
Primul vine din Mexic, adus în 1975. Fiecare obiect are o poveste. Deşi în prezent nu mai călătoreşte atât de mult, Werner Stechbarth continuă să cumpere ceasuri de pe internet sau din magazinele bavareze.

De asemenea, el şi-a depăşit cu mult obiectivul de a deţine 365, sau 366 de ceasuri în 2024, un an bisect. Multe dintre acestea sunt depozitate în pivniţă.
Nu are decât două ceasuri în dormitor, notează Agerpres.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult