În anul 2023, România s-a confruntat cu unul dintre cei mai secetoşi ani ai ultimei decade. În anul agricol 2022-2023, întreaga suprafaţă agricolă a judeţului Galaţi a fost marcată de deficit ridicat de apă, ceea ce a determinat ca procesele fiziologice la culturile însămânţate în primăvara 2023 să se desfăşoare anevoios.
Cantităţile insuficiente de precipitaţii înregistrate în primăvara 2023 au afectat grav un parametru agrometeorologic foarte important şi anume rezerva de apă în sol, care prezintă pentru judeţul Galaţi, calificativul de secetă pedologică extremă instalată iniţial în centru judeţului, urmând şi în restul judeţului Galaţi. În anotimpul de vară temperaturile diurne au crescut până la valori de peste 350C, instalarea arşiţei atmosferice determinând un coeficient de evapotranspiraţie de 6-7 mm/zi, aceste fenomene meteo adăugându-se listei fenomenelor meteorologice nefavorabile, tocmai în această perioadă când plantele aveau nevoi crescute de apă, astfel culturile agricole înfiinţate în primăvara anului 2023 fiind compromise într-un procent semnificativ, se arată într-un raport al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Galaţi.
Având în vedere amploarea modificărilor climatice care au condus la deteriorarea gravă a principalilor indicatori agroclimatici şi la inconsistenţa anotimpurilor, informaţiile puse la dispoziţie de Agenţia Naţională de Meteorologie, aferente judeţului Galaţi, din punct de vedere climatologic, pe baza mediilor multianuale a precipitaţiilor înregistrate, judeţul Galaţi se încadrează cu o medie multianuală/ semestru de 243 1/mp în clasa moderat secetoasă. Interpretând datele referitoare la cantitatea de precipitaţii coroborat cu datele INM referitoare la rezerva de apă din sol care indică manifestarea fenomenului de secetă pedologică puternică/extremă, rezultă în acest an o discrepanţă majoră, în sensul că nu numai diminuarea cantităţilor de precipitaţii au condus la manifestarea atât de severă a secetei pedologice, trebuind luaţi în calcul şi alţi indicatori specifici, cum ar fi, arşiţa atmosferică care după ANM s-a manifestat din plin în vara lui 2023, conducând la atingerea unor valori anormal de ridicate ale indicelui de evapotranspiraţie reală, dispersia în timp a precipitaţiilor, creşterea medie a temperaturilor, diminuarea constantă a rezervei de apă din sol şi nu în ultimul rând deteriorarea caracteristicilor agro-pedologice ale solului datorate cronicizării secetei pedologice pe raza judeţului.
Concret, cantitatea de apă pierdută prin evapotranspiraţie a depăşit cantitatea de apă provenită din precipitaţii.în acest sens, este îngrijorătoare situaţia în care, dacă ne raportăm la ultimii 4 ani, se constată faptul că doar un singur an, respectiv anul 2021, a fost apropiat de normalul condiţiilor agrometeorologice minim necesare desfăşurării unei activităţi agricole eficiente. În perioada 2012-2023, s-au succedat 4 (patru) episoade de secetă pedologică extremă, fiind vorba de anii 2012, 2015, 2020 şi 2022, concluzia fiind aceea că în doar 11 ani s-au petrecut 4 episoade de secetă pedologică extremă.
Un alt parametru definitoriu care a suferit degradări abrupte este rezerva de apă din sol. Acest parametru este în corelaţie directă şi cu cantitatea de precipitaţii şi datele oferite de ANM sunt relevante în acest sens. Astfel, pe orizontul 0-100 cm, în ultimii ani, acest parametru s-a încadrat permanent în clasificarea de secetă pedologică puternică, extremă şi doar pe perioade scurte de timp secetă pedologică moderată.
Rămânând la parametrul rezerva de apa din sol, constatăm şi o altă cauză a deteriorării acestuia datorită inconsistenţei accentuate a anotimpului de iarnă care în ultimii ani s-a caracterizat prin lipsa aproape totală a zăpezii.