Sfaturi pentru cele mai reuşite ouă de Paşte

Vopsitul ouălor este un ritual de neînlocuit în perioada Paştelui, însă întotdeauna ai emoţii fie ca ele să nu se spargă la fiert, fie să nu iasă prea moi ori coloritul vopselei să nu lase de dorit.

Înainte de toate trebuie să alegi ouăle. Atunci când mergi la cumpărături ai două variante: albe sau galbene! Sfatul nostru este să alegi pentru vopsit numai ouă albe. Pe acestea se prinde cel mai bine culoarea.

Degresarea este obligatorie.
Dacă nu ştiai încă, atunci este momentul să afli că ouăle sunt acoperite de un strat extrem de subţire de grăsime, care fie împiedică vopseaua să se ataşeze de ou, fie lasă pete inestetice pe oul vopsit. Spală-le cu apă călduţă şi săpun înainte de a le pune la fiert.

Atunci când pui ouăle la fiert, ele trebuie să fie la temperatura camerei şi adaugă numai apă rece peste ele. Adaugă de asemenea puţină sare şi puţin oţet în apa care fierbe. Ouăle trebuie să fiarbă la foc mic. Îţi dai seama că oul este fiert dacă se roteşte rapid atunci când îl scoţi din oală.

Vopseaua

Dacă foloseşte vopsele prafuri care se adaugă în apă, atunci este bine să ştii că ouăle nu se fierb niciodată în vopsea. Fierbi apa, în care adaugi cam două linguri de oţet, adaugi praful şi opreşti focul, abia apoi adaugi ouăle pe care le laşi aproximativ 5 minute în funcţie de fiecare vopsea în parte.

Ouă “eco”

Dacă nu vrei să utilizezi vopsele sintetice, atunci mergi pe metode străvechi de vopsire (plantele se fierb bine şi se lasă la macerat 10 ore) astfel:

galben – maroniu: coji de ceapă verde: urzici şi spanac

verde-gălbui – planta de drobus

bej: muguri de plop ori de nuc

roşu: frunze de măr sălbatic sau coji de ceapa rosie

Modele home-made

Dacă nu vrei ca ouăle să fie în culori uni, atunci poţi aplica metodele bunicii pentru a le crea diverse modele astfel: frunze de leuştean, pătrunjel, ferigă şi orice frunză care are un model frumos; pe acestea le lipeşti pe oul nevopsit, iar apoi introduci oul în tifon şi îl legi la capete; abia apoi introduci oul în vopsea; poţi să achiziţionezi pergamente pentru a transforma ouăle într-un fascinant val de culori; se utilizează la fel ca în cazul frunzelor: se lipeşte pergamentul, se leagă şi apoi se introduce în vopsea); iar dacă ai talent, atunci poţi picta singură sau împreună cu copiii ouăle, folosind vopsele speciale.

Pentru ca ouăle să fie strălucitoare, ultimul pas în vopsirea lor este luciul, pe care îl aplici cu o bucată de tampon de vată imediat ce le-ai scos din vopsea, folosind fie ulei de floarea soarelui, fie puţină untură.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult