Sfințire de centru și binecuvântare pentru militari în Dobrogea

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, s‑a aflat în mijlocul credincioșilor Parohiei Hamcearca din localitatea Nifon, Protoieria Niculițel, județul Tulcea, unde a binecuvântat noile lucrări întreprinse aici și a săvârșit Sfânta Liturghie. A doua zi, ierarhul s‑a rugat împreună cu militarii din municipiul Tulcea la capela lor din cazarma unității militare din oraș. Duminică dimineață, ierarhul a oficiat slujba de sfințire a centrului multifuncțional de la Parohia Hamcearca construit în perioada mai‑noiembrie a acestui an, care cuprinde cancelaria parohială, trapeza și o cameră mortuară, dezvelindu‑se cu acest prilej și o pisanie.

În continuare, a săvârșit Sfânta Liturghie în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Martiri Brâncoveni”, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La eveniment au participat credincioșii din localitate, reprezentanți ai autorităților locale, precum și fii ai satului veniți de departe. În cuvântul de învățătură rostit, Preasfinția Sa a evidențiat însemnătatea Evangheliei duminicale (Luca 18, 18‑27) care ne pune la inimă învățături despre păzirea poruncilor divine și despre adevărata bogăție în Dumnezeu. În cadrul slujbei, au fost pomeniți ctitorii bisericii construite în urmă cu peste 110 ani, în perioada 1911‑1913, prin contribuția importantă a Episcopului Nifon Niculescu al Dunării de Jos. De asemenea, Episcopul Tulcii l‑a hirotesit iconom stavrofor pe părintele paroh Constantin Mihail. În semn de mulțumire, Preasfinția Sa a primit din partea preotului paroh o icoană cu chipul Maicii Domnului. Totodată, ierarhul a oferit tuturor celor implicați în realizarea noilor lucrări din parohie acte de apreciere, ne‑a transmis părintele Felix Neculai, consilier eparhial. Capela a fost construită în stil maramureșean, în perioada anilor 1998‑2000 în cazarma unității și deservește pe toți militarii activi și în rezervă, familiile acestora, salariații civili și credincioșii din zona de vest a municipiului Tulcea, potrivit sursei citate.

Pompiliu Comșa

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult