Căsătoria în Sudan: înseamnă 4 ani de libertate pentru mireasă 

At a refugee transit camp at Aweil in South Sudan, Sudanese refugees are having to survive difficult conditions in blistering heat. After enduring often perilous journeys to cross into South Sudan to escape the conflict in their country, people now must simply wait as the South Sudan Government hastily constructs a refugee camp with better facilities such as water and sanitation. Families sit under small trees to shelter from the sun. People leave their few possessions amongst a tree while they move about the site. Women are shown constructing makeshift shelters. World Vision has distributed a range of non-food items such as sleeping mats, cooking utensils, mosquito nets, blankets, a water container, soap, sanitary products and solar lamps. Other agencies are providing hot meals and other services.

CĂSĂTORIA ÎN SUDAN: ÎNSEAMNĂ 4 ANI DE LIBERTATE PENTRU MIREASĂ 

Știți asta în obiceiul Dinka al căsătoriei. În ciuda plății zestrei care variază între 100 și 500 de vaci, femeile sunt tratate evlavios?

Odată ce un bărbat se căsătorește, soția lui nu va găti și nu va mătura timp de 4 ani. Această perioadă se numește „Anyuuc” (Primire generoasă).

Este menit ca noua mireasă să se odihnească, să se relaxeze și să studieze valorile gospodăriei soțului. În acest timp, sora soțului ei va găti, va spăla ustensile, va colecta lemne de foc, va aduce apă și va face alte treburi casnice până mai târziu.

După 4 ani, soțul ei decide să organizeze o petrecere foarte mare numită „Thaat” (festivalul gătitului) unde 3 vaci și 5 capre sunt sacrificate pentru a iniția o soție să gătească pentru familie.

Dar dacă bărbatul s-a comportat urât în cei 4 ani soția poate decide să plece și nici măcar nu trebuie să dea înapoi zestrea.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult