Rezervația de bujori de la Enisala, “țara bujorilor înfloriți”

Zona Munților Măcin, situată la o aruncătură de băț de Galați și Brăila, a devenit o atracție turistică din ce în ce mai populară în România, în special datorită construcției podului peste Dunăre. Acest pod a făcut zona mult mai accesibilă, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de turiști care o vizitează.

Parcul Național Munții Măcinului, cu o suprafață impresionantă de peste 11.000 de hectare, găzduiește o diversitate extraordinară de peisaje și flora și este o destinație preferată pentru cei care își doresc să experimenteze natura într-un mod unic.

În această perioadă a anului, bujorii Dobrogei sunt în floare, oferind priveliști spectaculoase și parfumuri îmbietoare pentru turiști. Acest fenomen atrage mii de vizitatori, iar pădurile pline de bujori oferă cu adevărat un spectacol mirific.

O altă atracție turistică deosebită este Rezervația de bujori de la Enisala, denumită și “țara bujorilor înfloriți”. Accesul este destul de dificil, fără marcaje rutiere, însă cei care doresc să ajungă acolo pot obține indicații de la ciobani sau de la alți turiști.

Pe lângă priveliștea minunată a bujorilor, turiștii se pot bucura și de alte activități în zonă, precum drumeții în munți, fotografii ale peisajelor naturale impresionante și explorarea faunei și florei bogate.

În apropierea parcului se află și alte obiective turistice importante, cum ar fi Mănăstirea Cocoșu, Mănăstirea Celic-Dere, Geamia Mestan Aga, Casa Memorială „Panait Cerna”, sau situl arheologic „Cetatea Dinogetia” de la Garvăn. Cetatea Enisala, în special, reprezintă un punct de atracție remarcabil, fiind singura fortăreață medievală rămasă în picioare în Dobrogea.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult