Mânca-v-ar greierașii că nebunatice mai sunteți!

PAMFLET: Gâlceava ielelor!

Vai săraca Bursula, cum își mai apără ea vizuina de când a devenit ciuca bătăilor! Și cele mai nemiloase s-au dovedit a fi surorile sale, ielele cerului și pământului… ele care fac și desfac dragostili și blestemili!

Una din Polski land Ewa, care se dă drept iubita lui Adam, a bălăcărit-o ca la ușa cortului! Că… prin directivele sale a interzis văcuțelor să mai dea pârțuri. A zis că li se trage de la trifoi și concentrate de cucuruz.

Bursula a tunat și fulgerat că… și văcuțele și oamenii să-și vadă lungul nasului și să o mai slăbească cu agricultura că sunt altele de făcut! Și greierașii sunt mult mai bine tolerați de rânzele nesătule ale ăstora, pleava societății, și nici nu cauzează pârțuri! Atunci clocotind de furie a sărit cu gura la foc automat și Georgeta lu’Meloni… Dai da mangiare i grilli a quella tua stupida madre!…adică să-i dea lui maică-sa… greieri să mănânce! ..mânca-v-ar greierașii… Că …supușii săi nu vor renunța în veci la macaroane în favoarea tocăniței de greierași! Și dacă mai umblă cu bozgoane o să primească o cizmă în partea dorsală! Când să mai respire și Bursula un pic …huțu …țup, sare cu trompeta și crăiasa munților Carpați. Și ce trompetă! …de se cutremurau olanele de sticlă de la încrucișatul sediu bruxelez. Că cine este ea Ursula să debiteze spurcatele idei de colonizare a spațiului danubiano-pontic. Și să-i intre bine în capul ăla verde și pătrat că numai ielele nebunele pot să dănțuiască despuiate… nu toate babele stafidite ori supraponderale cu moșnegii lor cu tot. Ori copchii ăia neânțărcați care habar n-au pe unde ies pârțurile sau flăcăi loviți cu leuca’n cap pensați și vopsiți la c.r de zici ca vine capra de anul nou nu Rusaliile!

Oleleu …și a început o păruială ritualică de se cutremurau zările și cărările spre Apus. Și nu-i bine de loc pentru că de la apus luăm lumină. Dar care lumină că-s numai bubuieli, trăsnete și vijelii! Deh, ielele nebunele!

Ioan Bodea, observator inocent pitit după un mușuroi de furnici.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult