Tarzan, Banimulți, Muia și Hoț se regăsesc printre numele concurenților la alegerile locale

Numărul celor care și-au depus candidaturi pentru locale este în mare scădere față de alegerile de acum patru ani. Sunt cu aproape 50.000 de candidați mai puțin înscriși pentru scrutinul din 9 iunie față de cel din anul 2020. În afară de celebrii Marcel Muia (care candidează pentru al șaselea mandat de primar în comuna Chevereșu Mare) și Vasile Laba (care se bate pentru al cincilea mandat de primar în comuna Bistrița Bârgăului), la alegerile din 9 iunie și-au depus candidaturi, între alții, patru candidați pe nume Tarzan, doi BaniMulți și un Hoț.  Marcel Muia candidează de unul singur la alegerile din comuna Chevereșu Mare, județul Timiș. Nici un alt partid nu a reușit să impună contracandidați în cursa pentru comuna pe care Muia o conduce cu mână de fier încă din anul 2000.

Partidul AUR a încercat să impună un candidat, în persoana lui Alin Șandor, dar listele cu semnături de susținere ale acestuia au fost respinse de instanță, în urma unei contestații a PSD. Pentru Consiliul Local al comunei, PNL a depus doar 3 candidați , PSD – 14 candidați, iar AUR – 11. Și atât, niciun alt partid. Nu același lucru se întâmplă la Bistrița Bârgăului, comuna condusă încă din 2004 de Vasile Laba. 

Care inițial a devenit primar din partea PDL, iar astăzi candidează, din nou, din partea PSD. Vasile Laba (PSD) are patru contracandidați, din partea PNL, AUR, Forța Dreptei și Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache. Sunt în total 207.396 candidați înscriși în alegerile locale din 9 iunie 2024 pentru un post de primar, consilier local, consilier județean sau președinte de Consiliu Județean. Dacă numărul de 207.396 vi se pare mare, să știți că la precedentele alegeri din 2020 au candidat 256.042 de români. Diferența este, așadar, de aproape 50.000 de oameni. Explicație posibilă? Dezinteresul față de funcția publică sau, mai exact, față de politică în general. 

Reamintim că la alegerile din anul 2016 au candidat 267.239 de români. Printre cei peste 200.000 de candidați la alegerile din 9 iunie am identificat nu mai puțin de patru persoane cu numele Tarzan. Este un Tarzan Romulus Pop care candidează din partea PSD pentru un loc de consilier județean la Bistrița Năsăud. Avem apoi un Tarzan Grancsa, candidat din partea Asociației Partida Romilor “Pro-Europa” pentru un loc de consilier local la Prejmer, Brașov. În localitatea Grăniceri avem un alt Tarzan din partea PSD, respectiv Remus Tarzan Ciurar, care își dorește să devină consilier local. Și, în fine, mai există un Tarzan Fekete, candidat în localitatea Tinca, Bihor, din partea Asociației Partida Romilor. Pentru administrarea banului public din Vrancea, AUR propune doi candidați cu numele BaniMulți. Sunt soți și soție, Florin și Mariana BaniMulți, ambii candidând pentru două locuri de consilier local în localitatea Păunești, Vrancea. Oferta PSD pentru Consiliul Local al comunei Vultureni din județul Cluj îl cuprinde, pe un loc probabil eligibil, pe Hoț Ioan Nicolae. Este singurul candidat cu numele Hoț înscris în cursa electorală din 9 iunie. 

Ar mai fi și un Hoțu Cornel, și el candidat din partea PSD, dar pentru Consiliul Local din comuna Ghercești, Dolj. PSD îl propune și pe Nicolae Ceaușescu pe lista de candidați a partidului la alegerile din comuna Poboru, județul Olt. Ceilalți șapte candidați cu numele Ceaușescu, dar cu alte prenume, sunt distribuiți la PNL, AUR, PMP și USR. O scădere a numărului de candidați observăm și la scrutinul privind alegerile europene, tot din 9 iunie. Pentru cele 33 de locuri de deputați în Parlamentul European anul acesta s-au înscris 542 de candidați. La precedentele alegeri, din 2019, erau înscriși 695 de candidați. Ponderea pe sexe a candidaturilor este în favoarea bărbaților (68%), femeile beneficiind doar de 32% dintre locurile pe listele electorale. Cele mai echilibrate liste sunt ale USR (12 F/11 M) și PSD (12 F/11 M). Doar un sfert din candidații liberali sunt femei.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult