Numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut în martie, atingând cifra de 11.287 de persoane.

În martie, numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut, ajungând la 11.287 de persoane, cu 234 de persoane mai mult decât în luna anterioară. Majoritatea acestora (5.571) sunt beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Pentru beneficiarii Legii 303/2002 s-a înregistrat cea mai mare pensie medie de serviciu, ajungând la 23.720 lei, din care 21.003 lei provin din bugetul de stat, iar 6.604 lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești

și al Parchetelor a beneficiat de 2.121 de pensionari, cu o medie de 6.087 lei, din care 3.302 lei suportați din bugetul de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat 776 de persoane în luna martie, cu o pensie medie de 6.658 lei, din care 3.125 lei suportați de la bugetul de stat.

Pentru beneficiarii Legii 215/2015, care privește statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora a fost de 812 persoane, cu o pensie medie de 5.710 lei (3.192 lei de la bugetul de stat).

Conform CNPP, Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România a beneficiat de 1.378 de pensionari, cu o pensie medie de 12.928 lei, din care 8.353 lei suportați din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi au fost acordate unui număr de 629 de persoane, cu o medie de 9.755 lei, din care 3.115 lei suportați din bugetul de stat.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult