Rețetă tradițională de Pască, un deliciu de Paște al bucătăriei românești

Cu sărbătorii Pascale, bucătăria românească strălucește din nou cu deliciile tradiționale de Paște. Printre acestea, Pasca este un preparat emblematic, care își găsește locul de cinste pe mesele festive ale familiilor din întreaga țară.

Pasca este o plăcintă dulce, bogată în arome și texturi, preparată cu multă dragoste și dedicare. În acest articol, vă prezentăm o rețetă clasică de Pască și modul de preparare, pentru a vă bucura de această delicatesă tradițională alături de cei dragi.

Ingrediente:

  • 500g făină
  • 200ml lapte călduț
  • 100g unt topit
  • 100g zahăr
  • 2 ouă (plus unul pentru uns)
  • Coaja rasă de la o lămâie sau de la o portocală
  • 1 pliculeț de drojdie uscată (7g)
  • 1 praf de sare
  • 200g brânză de vaci
  • 100g stafide
  • 1 linguriță de extract de vanilie sau esență de vanilie

Mod de preparare:

  1. Într-un bol mare, amestecați drojdia uscată cu laptele călduț și o lingură de zahăr. Lăsați compoziția să stea aproximativ 10 minute până când începe să se activeze drojdia și să formeze spumă.
  2. Într-un alt bol, puneți făina și faceți un mic crater în mijloc. Adăugați în crater untul topit, ouăle, zahărul rămas, coaja rasă de lămâie sau portocală, sarea și extractul de vanilie.
  3. Turnați amestecul de lapte și drojdie peste ingredientele din bolul cu făină și începeți să frământați până obțineți un aluat omogen și elastic. Dacă aluatul este prea lipicios, mai adăugați puțină făină.
  4. Acoperiți bolul cu un prosop curat și lăsați aluatul să crească într-un loc călduț și lipsit de curent de aer, timp de aproximativ 1-2 ore, sau până când și-a dublat volumul.
  5. În timp ce aluatul crește, pregătiți umplutura. Într-un bol, amestecați brânza de vaci cu oul, zahărul și stafidele.
  6. După ce aluatul a crescut suficient, împărțiți-l în două părți egale. Din prima parte, formați un disc care va fi baza Pascăi, iar din cealaltă parte, formați o bandă pe care o veți așeza în jurul marginii formei de copt.
  7. Așezați discul de aluat într-o formă de copt unsă și tapetată cu făină. Întindeți bine aluatul pe fundul formei și pe margini.
  8. Turnați umplutura de brânză de vaci în mijlocul discului de aluat.
  9. Din cealaltă jumătate de aluat, formați o minge și aplatizați-o pentru a acoperi umplutura. Puneți această bucată de aluat deasupra umpluturii și sigilați bine marginile.
  10. Lăsați Pasca să mai crească timp de încă 30 de minute.
  11. Înainte de a introduce Pasca în cuptor, ungeți-o cu un ou bătut.
  12. Coaceți Pasca la 180°C pentru aproximativ 40-50 de minute, sau până când devine frumos aurie și bine coaptă.
  13. După ce a fost coaptă și răcită, tăiați Pasca în felii și savurați-o alături de familie și prieteni.

Pasca este un simbol al bucuriei și regenerării în tradiția românească de Paște. Această rețetă clasică de Pască vă permite să recreați gustul autentic și aroma copilăriei, aducând un strop de tradiție și căldură în casele voastre. Sărbători fericite alături de Pasca tradițională!

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult