Marea Neagră, una dintre cele mai minate mări! Aproape 100 de mine au fost găsite de la începutul războiului

Marea Neagră, una dintre cele mai importante mări din Europa, ascunde sub apele sale un pericol subestimat – minele din trecutul războiului. De la începutul războiului Rusia-Ucraina, aproape 100 de mine au fost descoperite în apele sale, semnalând un risc constant pentru navele care traversează regiunea. scrie scutul.ro

Este important de menționat că Marea Neagră nu este singura mare minată din lume; multe alte ape din întreaga lume, inclusiv Mările Nordului, Adriatica și Mediterana, încă mai scot la suprafață mine de război din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, amenințarea minelor rămâne una actuală și în continuare prezintă un pericol real pentru navigație.

Motivele pentru care minele sunt plasate în apele maritime sunt legate de strategiile de apărare. În timpul războiului, țările implicate își plasau mine în apele adiacente pentru a descuraja navele inamice să se apropie de țărm pentru atac sau debarcare. Există mai multe tipuri de mine, unele ancorate la mal fără nevoie de ancore, iar altele ancorate în adâncimi mai mari cu cabluri speciale.

Cu toate acestea, riscul de mine rămâne în continuare, deoarece, în unele situații, cablurile care le ancorau se pot rupe, iar minele pot ajunge să plutească în derivă, devenind un pericol pentru orice navă care se află în apropiere. O simplă atingere a unei mine de către o navă poate provoca o explozie devastatoare și poate duce chiar la scufundarea navei.

În fața acestui pericol, Forțele Navale Române au reușit să neutralizeze cinci dintre minele descoperite în apele Mării Negre, demonstrând abilitățile lor în gestionarea unor astfel de situații periculoase. Detonarea rămâne metoda cea mai sigură și eficientă pentru îndepărtarea oricărui pericol pe care minele îl reprezintă pentru navigație.

În final, conștientizarea și cooperarea la nivel internațional sunt esențiale pentru a aborda această problemă persistentă și pentru a asigura siguranța navigației în apele minate ale Mării Negre și ale altor mări afectate.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult