Ministerul Apărării Naționale din România se confruntă cu un deficit semnificativ de angajați. Reintroducerea serviciului militar obligatoriu


Ministerul Apărării Naționale din România se confruntă cu un deficit semnificativ de angajați, având aproximativ 13.000 de plecări înregistrate de la începutul anului 2022 până în prezent, conform informațiilor oferite de Europa Liberă.

Cu toate că în 2023 se pare că numărul angajărilor a fost mai mare decât cel al plecărilor, MApN consideră că detaliile privind aceste ieșiri ar trebui să rămână confidențiale, mai ales în contextul actual, în care Occidentul este preocupat de amenințările percepute din partea Rusiei.

Datele oficiale transmise de MApN și declarațiile generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, au indicat că în 2022 aproximativ 6.600 de persoane au părăsit structura de forțe a Armatei României, majoritatea fiind militari. În primele trei luni ale anului 2023, alte 1.700 de persoane, în principal militari, au plecat din sistem.

Una dintre cauzele principale ale plecărilor a fost reforma pensiilor de serviciu, care a dus la 57% dintre acestea fiind pensionări anticipate. În plus, aproximativ 63% dintre demisiile din rândul soldaților și gradaților profesioniști înregistrate în aceeași perioadă au fost cauzate de această problemă.

În timp ce situația de securitate în regiunea Europei se tensionează din cauza conflictului din Ucraina, unele țări europene, inclusiv Germania, se gândesc la reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau la extinderea acestuia. Această mișcare este văzută ca o reacție la preocupările referitoare la securitatea în fața posibilelor amenințări din partea Rusiei.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult