Teatrul de Stat Constanța – Membru al Convenției Teatrelor Europene

Teatrul de Stat Constanța (TSC) a reușit o performanță importantă, devenind membru al Convenției Teatrelor Europene (ETC – European Theatre Convention), cea mai mare rețea de teatre din Europa. Aderarea a fost aprobată recent în cadrul Adunării Generale ETC, desfășurate la Liège, Belgia. România era deja reprezentată de teatrele naționale din Craiova, Timișoara și Cluj-Napoca, dar TSC este primul teatru românesc ne-național acceptat în această rețea selectă.

Oportunități majore pentru TSC

Prin apartenența la ETC, TSC va beneficia de:

  1. Colaborări artistice – va putea dezvolta parteneriate cu teatre europene, accesând noi tehnologii și metode de expresie artistică.
  2. Networking cultural – acces la o rețea europeană de lideri culturali, facilitând dialogul intercultural.
  3. Mobilitate și dezvoltare profesională – artiștii vor avea ocazia de a participa la coproducții și de a explora instrumente digitale avansate.
  4. Reprezentare internațională – TSC va câștiga vizibilitate și influență la nivel european, consolidându-și poziția culturală.

Viziunea Directorului General, Erwin Șimșensohn

Erwin Șimșensohn, directorul TSC, a subliniat dorința teatrului de a-și construi o identitate europeană puternică, prin participarea la proiecte internaționale și schimburi culturale. Această afiliere consolidează rolul teatrului ca platformă pentru dialog și democrație și contribuie la diversitatea culturală europeană.

Aderarea TSC la ETC reflectă dedicarea sa față de valorile europene, cum ar fi libertatea de expresie, diversitatea culturală și accesul publicului la moștenirea culturală a Europei. Acest succes deschide noi orizonturi pentru TSC și îi permite să contribuie activ la scena culturală europeană.

Related posts

Și totuși sarmaua?!…Sarmaua dom’le!… e românească sau turceasca? Ce întrebare năroadă! Cum să fie turcească , mai ales cea așezonată cu slăninuță de porc crescut în bătătură! Păi unde ai mai văzut dumneata turc mahomedan, să înfulece sărmălute’n foi de viță și mustind a unturică de purcel? Și apropo de înfulecat. Se cam exagerează…cum că moldovenii și mai ales cei din Iași ar fi hulpavi la sarmale!Că dacă am avut pe unul mai pântecos, Nică a lui Ștefan a Petrei,gata acum toți suntem fanii lui Flămânzilă? Adevăru-i că tălica Ion a cam exagerat la hanul,,Trei sarmale”.Adicătălea ce înseamnă 3 sărmăluțe în foi de viță infășurate strâns…Chiar înăbușite în smântână tot n-ajung nici pe o măsea.Așa că povestitorul a sugerat modificarea firmei de la han.Păi nu-i mai corect ,,La trei oale cu sarmale”.Cum să atragi mușteriu cu trei amărâte de sărmăluțe anemice! Dar revenind la tradițiile noastre…Turcii…nu și nu că sarmaua este a lor! Că ei au învelit orezul în nu știu ce și de aici a început plagiatul! Pân’ la urmă am dat- o la pace recunoscând că aici în Balcani am împrumutat fiecare rețetele unii de la alții și avem acum fiecare sarmaua lui.Iar noi moldovenii de la Iași am mai adăugat la urmă o stropeală cu licoare de Cotnari.Iacă așa ghini! Și mă rog turcul cu treaba lui și cu ceaiul de măghiran!

Păzea! Vin turcii! Da nu fugiți bre! Chiar dacă vin înarmați până în dinți…cu baclavale, șuberek, sarailie și alte turcisme! Când? Pe 25,26 și 27 iulie a.c. Unde atacă? La Iași în Parcul Expoziției din Copou.Scop? Caritabil! Cine poate să ajute cumpărând produsele expuse să o facă! Știm cu toții câte au pătimit de la cutremure vijelii și altele.Hai bre să dăm o mână de ajutor!

O lume frământată!…Cu accente tragice, învolburate până aproape de autodistrugere.Pe ici pe colo mai răzbat timide câteva accente de speranță verde inchis,înghițite rapid de hăul întunecat.Totul se zvârcolește nevrotic ca în tablourile lui Van Gogh.Și toate acestea cu o insuportabilă claritate.Dureros de clare și palpabile, spaimele ne pătrund ființa instantaneu.Și totuși lumina își face loc și se încleștează într-o luptă pe viață și pe moarte cu întunericul.Oare vom reuși să-l învingem? În această cheie înțeleg eu să ,, citesc” acest superb peisaj marin al maestrului Petru Asimionese. Cu admirație Ioan Bodea.

🍪 Această gazetă folosește cookie-uri. Nu pentru a te urmări, ci pentru a funcționa corect, a-ți arăta conținut relevant și a înțelege cum este folosit site-ul. Acceptând cookie-urile, susții funcționarea presei independente și ne ajuți să rămânem liberi. Mai mult